Icterul

ICTERUL
Icterul reprezinta expresia clinica a cresterii bilirubinemiei, manifestata prin coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor.
Icterul poate fi prehepatic, hepatic si posthepatic, corespunzand icterului hemolitic, hepatocelular si mecanic.
a) Icterul hemolitic este produs in urma unei distrugeri excesive a eritrocitelor si formarea unei mari cantitati de bilirubina neconjugata.
b) Icterul hepatocelular este determinat de incapacitatea celulei hepatice de a prelua, metaboliza sau secreta bilirubina.
c)Icterul obstructiv – intrahepatic (ciroza biliara, cancer hepatic) sau extrahepatic - obstacol pe caile biliare extrahepatice (neoplasm, litiaza).

Edemul

EDEMUL
Edemul reprezinta acumularea de lichid in tesutul celular subcutanat. Pielea edematiata este lucioasa si transparenta, cu stergerea cutelor si pierderea elasticitatii. Edemul hepatic apare in ciroza hepatica. Este alb, moale, (lasa godeu), localizat in partile declive (maleole, partea inferioara a gambei); in stadii avansate se generalizeaza (anasarca).

Constipatia

CONSTIPATIA denota o evacuare intarziata a continutului intestinului gros (peste 48 ore), cu materii fecale in cantitate redusa, consistenta crescuta si digestie completa.
Constipatia poate fi :
1)primitiva (habituala) – se datoreaza unei tulburari functionale motorii a intestinului gros, la care se adauga tulburari in actul defecatiei, sedentarismul, felul alimentatiei, conditii de igiena.
2)simptomatica – se instaleaza in cursul a numeroase afectiuni: lezinui obstructive ale colonului de origine intrinseca (neoplasm, boala Crohn) sau extrinseca (cancer uterin), megacolon, hemoroizi, fisuri anale, boli metabolice si endocrine.

Diareea

DIAREEA denota eliminarea frecventa de scaune, neformate, insotite de o digestie incompleta. Elementul hotarator pentru definirea diareei este prezenta scaunului neformat si cu resturi alimentare nedigerate sau incomplet digerate (macro- sau microscopic) si nu frecventa scaunelor, cum gresit se considera uneori. Diareea adevarata trebuie deosebita de “falsa diaree”, caracterizata prin scaune formate din parti solide amestecate cu lichide si in care digestia este completa.

Hemoragia digestiva - Hematemeza si Melena

HEMORAGIA DIGESTIVA are doua forme: HEMATEMEZA si MELENA
HEMATEMEZA reprezinta eliminarea , prin varsatura, de sange (proaspat sau digerat) provenit din tractul digestiv. MELENA este eliminarea de sange prin scaun, caruia ii da un aspect negru (ca pacura) si lucios.
Cauzele hematemezei si melenei sunt extrem de numeroase:
-esofag: varice esofagiene, cancer esofagian, esofagita peptica, sindrom Mallory-Weiss
-stomac si duoden: ulcer gastric si duodenal, “leziuni acute” (ulcere de stres, medicamentoase), tumori, hernie hiatala, gastrite, diverticul

Varsaturile

VARSATURILE - reprezinta expulzarea brusca si fortata, pe gura , a continutului gastrointestinal, precedata de greata (ceea ce o diferentiaza de regurgitatie).
Varsatura este un act reflex, cu centrul vomitiv in bulbul rahidian, cai centripete (trigemen si glosofaringian) si cai centrifuge (nervul vag, frenic si nervii intercostali). Se desfasoara in trei faze:
1)premonitorie (vagotonica) caracterizata prin stare de rau, jena epigastrica, transpiratii, paloare, bradicardie;

Anorexia

ANOREXIA (inapetenta) inseamna lipsa foamei si poate fi:
a)totala, pentru orice aliment
b)selectiva, numai pentru unele alimente (carnea pentru cancerul gastric).
Anorexia se intalneste in numeroase afectiuni digestive ( cancer, sindrom de malabsorbtie, gastrite, duodenite) si extradigestive (psihoze, insuficienta renala cronica, neoplazii diverse).
Anorexia trebuie deosebita de sitofobie, cand apetitul este pastrat, dar bolnavul nu mananca din alte cauze ca de exemplu: a) frica de durere pe care o induce alimentatia (afectiuni ale cavitatii bucale, faringelui si esofagului, cancerul gastric);
b) dorinta de a slabi

Foamea

Foamea este un fenomen cu semnificatie fiziologica vitala, care are la baza instinctul alimentar de hranire si se resimte ca o necesitate de a ingera alimente. Satietatea este senzatia opusa foamei , care apare dupa ingerarea unei cantitati satisfacatoare de alimente. Apetitul (pofta de mancare)are la baza placerea de a manca (si nu nevoia cum este in cazul foamei), fiind consecinta unor experiente anterioare. Tulburarile patologice ale apetitului sunt cantitative si calitative.

Disfagia

DISFAGIA reprezinta dificultatea in inghitirea alimentelor, cu senzatia de oprire a bolului alimentar undeva de-a lungul esofagului. In cele mai multe cazuri pacientul indica locul obstructiei care, insa, rareori corespunde cu nivelul real al leziunii. Disfagia poate fi secundara unei afectiuni esofagiene, unei afectiuni de vecinatate sau secundara unei afectiuni sistemice.

Eructatia

ERUCTATIA (ragaiala) este eliminarea gazelor din stomac prin gura, aparand ca urmare a cresterii cantitatii de aer din stomac (aerofagie, stenoza pilorica)

Ruminatia

Ruminatia consta intr-o regurgitatie devenita obisnuinta, mestecarea continutului regurgitat si inghitirea lui din nou.

Regurgitatia

REGURGITATIA reprezinta refluxul alimentar din esofag sau stomac in gura, fara efort si neinsotit de greturi, ceea ce o deosebeste de varsatura. Apare in reflux gastro-esofagian, stenoza esofagiana.

Pirozis

PIROZIS reprezinta durerea cu caracter de arsura de la nivelul esofagului, resimtita la nivel retrosternal, accentuata de ingestia de alcool si lichide fierbinti. Poate aparea in refluxul gastro-esofagian, hernia hiatala, esofagita peptica.

Durerea cronica intermitenta

Durerea cronica intermitenta
a.Cauze digestive: refluxul gastroesofagian, ulcerul gastric si duodenal, angiocolecistopatiile cronice, apendicita cronica, gastritele si duodenitele, boala Crohn, tumorile maligne, pancreatita cronica, etc.
b.Alte cauze: infectiile peretelui abdominal, spondiloza si tumorile coloanei vertebrale, etc.
Anamneza completa si amanuntita a durerii are o importanta exceptionala in stabilirea unui diagnostic exact. Istoricul durerii are in vedere:

Durerea acuta

Durerea acuta
a.Cauze frecvente:
1.esofagiene – esofagita acuta postcaustica
2.gastro-intestinale – ulcerul gastric sau duodenal perforat, apendicita acuta, toxiinfectiile alimentare, ocluzia intestinala, infarctul intestinal
3.hepato-biliare: colecistita acuta, colica biliara
4.pancreatice: pancreatita acuta
5.alte cauze:colica nefretica, salpingita acuta
b.Cauze mai rare:
1.esofagiene: ruptura si perforatia (spontana sau traumatica ) a esofagului
2.digestive: peritonita primitiva, parazitoze intestinale, hepatita virala
3. genito-urinare: infarct renal, torsiunea testiculara
4. nervoase : zona zoster
5.metabolice: diabetul zaharat (precoma), intoxicatia cu Pb, crize hemolitice
6.durere iradiata: infarct de miocard, pneumonie.

Durerea

DUREREA
Durerea reprezinta simptomul cel mai frecvent intilnit la bolnavii cu afectiuni digestive, putandu-se prezenta sub o forma
-acuta, care imbraca de obicei tabloul clinic de colica, sau sub o forma
-cronica , a carei durata se intinde, uneori , pe mai multi ani.
Originea durerii la nivelul tubului digestiv poate fi:
1.viscerala – perforatia unui organ abdominal, distensia si inflamatia organelor abdominale
2.vasculara – infarctele viscerelor abdominale
3.parietala – de perete, afectiuni ale coloanei vertebrale si nervilor rahidieni
4.centrala – la nivel SNC (ex.tumori cerebrale)
5.extra-abdominala – durere iradiata in abdomen de la plaman sau inima.
Cauzele durerii de la nivelul tubului sunt numeroase:

Hipoparatiroidia(hPTH)

Hipoparatiroidia(hPTH)

Def.O situatie metabolica rara rezultata din hipofunctia paratiroidelor data de absenta sau alterarea paratiroidelor =hPTH lezionala sau punerea in repaus a paratiroidelor =hPTH functionala.

Etiologie

1.hPHT-lezionala:

  Postoperatorie(tiroidectomie)

  Afectare secundara a paratiroidelor:in sarcoidoza,hemocromatoza 

  Idiopatica=atingere autoimuna a paratiroidelor

2.hPHT-functionala

Hiperparatiroidia(HPTH)

Hiperparatiroidia(HPTH)

Def.Ansamblul starilor patologice legate de secretia excesiva a gl.paratiroide ,rezultata din:
1.HPTH-primara=hiperfunctie autonoma a uneia  sau a mai multor glande paratiroide(adenom,carcinom)
2.HPTH-secundara=hiperfunctie reactiva la carenta de Ca
3.HPTH -tertiara
4.HPTH-paraneoplazica
HPTH primara
-mai frecventa la 60 ani;forma cea mai des intalnita este adenomul
Sdr.clinic al hipercalcemiei:

Glandele paratiroide

GL.PARATIROIDE
Sunt in nr.de 4 (sau pana la 8 la unii subiecti),situate la polul lobilor tiroidieni.Secreta urmatorii hormoni:PTH(parathormonul),calcitonina(CT) si calciferolii(D 2,D 3).
PTH-efecte biologice:
  Pe os:↑ activitatea osteoclastelor,productia enzimelor proteolitice,secretia de protoni;stimuleaza productia de AMP cyclic cu eliberarea intracelulara de Ca
  Pe rinichi:↑ reabsorbtia tubulara de Ca si are efect fosfaturic,etc.
Calcitonina-este un antagonist fiziologic al PTH;efecte biologice:
  Inhiba resorbtia osoasa
  Stimuleaza formarea de os
  In doze fiziologice,scade excretia renala de Ca,etc.
Calciferolii-substante liposolubile,cu rol fundamental in controlul absorbtiei intestinale a Ca si fosfatilor,participand direct si indirect in  remodelare osoasa

Cancerul tiroidian

CANCERUL TIROIDIAN

Se intalneste frecvent intre 25-65 ani.
Etiologie
  Stimulare cronica prin TSH
  Deficitul si excesul de iod
  Iradierea cervicala externa,iodul radioactive
  Tiroidita
Forme clinice

Gusa nodulara(nodulii tiroidieni)

Gusa nodulara(nodulii tiroidieni)

Este o tumefactie localizata la nivelul glandei tiroide.
Etiologie
  Tiroidite,chisturi tiroidiene,paratiroidiene
  Tumori benigne(adenoame ),tumori maligne
Diagnostic
  Pe anamneza corecta
  Examen clinic
  Ecografie
  Scintigrafie
  Punctia tiroidiana cu ac subtire
Tratament
-terapie supresiva cu T 4
-tiroidectomie
-terapii neconventionale:necrozarea nodulilor parenchimatosi cu etanol

Hipotiroidia primara a adultului

Hipotiroidia primara a adultului

Tb.clinic-forma tipica
  Tegumente si fanere:infiltratie mucoida a tegumentelor si mucoaselor,carotenodermie(tenta galben ceroasa),par uscat si rar,unghii striate si casante
  Ap.c-v:bradicardie,cord mare,angor,IC,BAV,etc.
  Ap.respirator:pleurezie,deprimarea centrilor respiratori,sforaituri
  Ap.digestiv:macroglosie,constipatie,litiaza biliara,etc.
  SN:”gauri de memorie”,depresie,parestezii,etc.
  System muscular:atrofie musculara,crampe musculare dureroase,etc.
  System osteo-articular:poliartralgii
  Sistemul endocrin:deficit suprarenalian,,modificari hipofizare ,deficit gonadic
Investigatii
  TSH crescut,T 3,T 4 scazuti
  MB scazut
  Scintigrama-captarea iodului absenta sau foarte scazuta
Tratament
-substitutiv-cu hormoni tiroidieni,in doze progressive,toata viata-Euthyrox

Hipotiroidia

Hipotiroidia

Def.Afectiune care apare datorita lipsei sau deficitului actiunii h.tiroidieni asupra diverselor metabolisme,aparate si sisteme,mai frecventa la femei.
  Pentru forma severa de hipotiroidie se foloseste termenul de mixedem care este impropriu pt.ca acesta inseamna doar manifestarea cutanata a bolii.
Etiologie/clasificare
  Primara-congenitala:agenezie tiroidiana,ectopie tiroidiana,carenta severa de iod,administrare de I radioactiv gravidei,etc
                   -dobandita-tiroidita autoimuna,tiroidectomie,distrugerea tiroidei prin I
  Secundara-afectiuni ce afecteaza hipofiza si realizeaza un deficit primar de TSH
  Tertiara-afectiuni hipotalamice ce realizeaza un deficit primar de TRH

Boala Basedow-Graves

Boala Basedow-Graves

Este una din principalele forme clinice de tireotoxicoza,mai frecventa la femei.
Tablou clinic
  Sdr.tireotoxic:
Manifestari generale:scadere ponderala,hipersudoratie,polidipsie,astenie
Manifestari c-v:tahicardie,sufluri sistolice,suflu tiroidian,insuf.cardiaca
Manifestari neuromusculare si neuropsihice:nervozitate,tremor al extremitatilor,astenie musculara,iritabilitate
Manifestari cutanate si ale fanerelor:tegumente calde,umede,fine,onicoliza,prurit,par moale si fin ce cade usor ,edeme

Bolile Tiroidei si Paratiroidelor

Bolile Tiroidei si Paratiroidelor


Gl.tiroida este situata la nivelul gatului(corespunde vertebrelor 5-7 cervicale si primei vertebre toracale);are forma literei H ,cu 2 lobi si un istm.Secreta:
Hormoni iodati:T 4(tiroxina),T 3(triiodotironina)
Hormoni neiodati:calcitonina
Rolurile h.tiroidieni:
Intervin in maturarea SNC,in cresterea ,osificarea si maturarea osoasa
Modificari pe aparatul cardiovascular:tahi- sau bradicardie
Pe aparat digestiv:diaree sau constipatie
Intervin in hematopoeza ,termogeneza,etc.
Reglarea secretiei se face de catre TRH,TSH,iod,somatostatina,dopamina,etc.

HIPERTIROIDISMUL(TIREOTOXICOZELE)

Def.Complex de manifestari clinice datorat unui exces de h.tiroidieni la  nivel tisular ,respectiv de receptor.

Feocromocitomul

Feocromocitomul

Este o tumora derivata din celulele cromafine ale medulosuprarenalei capabile sa secrete amine biogene si peptide,inclusiv adrenalina,noradrenalina si dopamina.
Etiopatogenie/clasificare
  sporadic-tumora unica in SR dr.
  familial-singur sau asociat cu alte tumori endocrine multiple
Tablou clinic
  HTA paroxistica:

Hiperaldosteronismul primar

HIPERALDOSTERONISMUL PRIMAR

Def.Un grup de perturbari caracterizat prin productia excesiva de aldosteron,independent de sistemul renina-angiotensina.
Etiopatogenie
  Adenom glomerular solitar
  Hiperplazie bilaterala idiopatica
  Carcinom glomerular
Tablou clinic

Sindromul cushing

SINDROMUL CUSHING

Def.Expresia clinica a excesului cronic de glucocorticoizi,indifferent de cauza.
Clasificare/etiopatogenie
1.exogen-prin adm.de glucocorticoizi sau ACTH
2.endogen-ca urmare a unei disfunctii a:
CRS(adenom sau carcinom)
Hipofizei-cu hipersecretie de ACTH(boala Cushing)
Ca urmare  a secretiei de ACTH de la nivelul unei tumori non-hipofizare(sdr.de ACTH ectopic)
Boala Cushing
   Este cea mai frecventa forma a sdr.in special la femei,intre 20-40 ani.

Tablou clinic

Sindroamele adreno-genitale

SINDROAMELE ADRENO-GENITALE

Sunt tulburari genetic determinate in steroidogeneza suprarenala care afecteaza sexualizarea prenatala si/sau postnatala.
Programul de sexualizare prenatala cuprinde :
Dezvoltarea gonadelor
Dezvoltarea organelor genitale interne si externe
Dezvoltarea sexului neuro-hormonal si neuro-comportamental

Insuficienta cotricosuprarenala cronica (Boala Addison)

INSUFICIENTA CORTICOSUPRARENALA CRONICA(BOALA ADDISON)

Etiologie/clasificare
1.primara-cand sunt afectate CRS si apare o crestere  importanta a ACTH
2.secundara-cand apare ca o consecinta a deficitului de ACTH
3.tertiara-cand este determinata de deficitul de CRH(corticoliberina)
Suprarenalita autoimuna
TBC suprarenala

Bolile glandelor suprarenale

BOLILE GLANDELOR SUPRARENALE

Gl.suprarenale (2) sunt situate deasupra polului superior al rinichilor si sunt formate din 2 zone cu functii distincte:corticosuprarenala si medulosuprarenala.
   Corticosuprarenala secreta hormoni glucocorticoizi(cortizol ),mineralocorticoizi(aldosteron) si androgeni iar medulosuprarenala secreta catecolamine(adrenalina,noradrenalina,dopamina).
H.glucocorticoizi-actiuni
Cresc neoglucogeneza,catabolismul proteinelor
Inhiba absorbtia intestinala de calciu
Stimuleaza hematopoeza,leucopoeza
Pot determina HTA,etc.   etc.
-controlul secretiei lor se face de catre ACTH
H.mineralocorticoizi-actiuni
Activarea schimbului ionic Na/K la toate nivelurile  ;stimuleaza excretia de Ca si Mg,etc.
-controlul secretiei lor se face de catre sistemul renina -angiotensina
H.androgeni-esentiali in initierea pubertatii prin stimularea axului gonadotrop
Catecolaminele-intervin cand apare un stress sau o perturbare marcata a homeostaziei organismului

Sindromul adipozo-genital

Sindromul ADIPOZO-GENITAL

Este un sdr.hipotalamic ce se manifesta clinic prin:

  Obezitate

  Hipogonadism dobandit:tumoral,meningoencefalita

  Para-pubertar:

-la baieti:

  Penis infantil,in buton ascuns in cuta grasoasa abdominala

  Testicule mici

  Pilozitate deficitara,voce subtire

-la fete:amenoree primara,absenta sexualizarii secundare

-la adulti:

  Diminuarea functiei genitale,regresia caracterelor sexuale secundare

  Obezitate progresiva

  Sindrom tumoral=lezarea nucleului ventro-medial cu polifagie

Tratament

-cauzal

Diabetul insipid (DI)

DIABETUL INSIPID(DI)

Def.Sdr.poliuro-polidipsic,secundar unui deficit complet/partial de ADH,prin atingere centrala hipotalamo-hipofizara,sau lipsa de raspuns a rinichiului la ADH.
Clasificare/etiologie
a)diabet insipid nefrogen-cauze:

Nanismul hipofizar

NANISMUL HIPOFIZAR

Def.Insuficienta dezvoltare somato-staturala datorita deficitului de STH,aparut in copilarie.

Etiopatogenie
-frecventa este mai mare la baieti decat la fete,raportul fiind de 7/1-3/1
  Defect somatotrop congenital
  Malformatii,anomalii congenitale care includ si celulele secretante de STH(agenezie,ectopie,hipoplazie,etc.)
  Leziuni dobandite:

Insuficienta hipofizara (hipopituitarism)

INSUFICIENTA HIPOFIZARA(HIPOPITUITARISM)

Def.Scaderea h.adenohipofizari prin leziune primitiva hipofizara sau prin lipsa de stimulare cu hormoni hipotalamo-hipofizari.
Etiologie
  Procese invazive-
Tumori hipofizare,MTS
Tumori SNC(meningioame,gliom optic,anevrism carotidian,etc.)

Gigantismul

GIGANTISMUL
Cresterea exagerata in inaltime depasind cu 20% media varstei si a sexului.
Clinic si biologic-evolueaza asemanator acromegaliei
Tratament-acelasi ca in acromegalie
Dg.diferential
  Variante normale ale cresterii in exces:
Cauza familiala constitutionala
Adolescenta precoce
  Exces de crestere patologic
Cauze endocrine-pubertate precoce,hipertiroidism,feti din mame diabetice
Anomalii cromozomiale-sdr.Klinefelter
Afectiuni rare-sdr.Marfan
Primul caz de gigantism descris in Romania a fost Gogea Mitu ,cu T=2,25 si G=150 kg,in 1934(Rainer-Milcu).

Acromegalia

ACROMEGALIA
Totalitatea modificarilor somatice si metabolice aparute secundar cresterii secr.de STH.
Etiopatogenie
Disfunctie hipotalamo-hipofizara
Tulburare primitiv hipofizara sau
Tulb.hipotalamica cu scaderea somatostatinei si cresterea STH

Bolile hipofizei

BOLILE HIPOFIZEI


Gl.hipofiza este 0 gl. cu secretie int.situata median,la baza creierului,intr-o loja osoasa numita saua turceasca.Este legata de hipotalamus prin tija pituitara.Are 2 portiuni:lobul anterior(adenohipofiza) si lobul posterior(neurohipofiza).
Adenohipofiza secreta urmatorii hormoni:

Semne si simptome prezente in bolile endocrine

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN BOLILE ENDOCRINE

Competenta specifica:Analizeaza semnele si simptomele specifice bolilor endocrine
Competente vizate in cursul nr. 1:Identificarea ,recunoasterea si definirea principalelor semne si simptome din endocrinologie

Astenia-scaderea fortelor fizice si intelectuale(lipsa de putere)-in boala Addison,insuf. tiroidiana,insuf.hipofizara,hiperparatiroidie

HIV/SIDA

HIV/SIDA
a.Etiologie
Infecţia HIV este determinată de Virusul Imunodeficientei Umane. HIV (HIV - Human Immunodeficiency Virus), care face parte din familia Retroviridae , genul Lentivirus. Virusul HIV se subdivizează în două tipuri: HIV-1 şi HIV-2 care se deosebesc structural şi antigenic.
Viabilitatea virusului HIV:
1. sensibil în mediul exterior;

Sifilisul congenital

Sifilisul congenital
 Sifilisul congenital precoce se manifesta, in cursul primilor doi ani de viata, prin atingeri ale pielii si mucoaselor, oaselor, ficatului, splinei, rinichilor, plamanilor si ochilor.
Sifilisul congenital tardiv apare intre cinci si zece ani si se traduce prin atingeri ale pielii si mucoaselor, ochilor, urechilor, dintilor, articulatiilor si SNC.

Tabesul

TABESUL

Definitie: afectiune de natura sifilitica, caracterizata prin atingerea cordoanelor si radacinilor posterioare ale maduvei.
 Boala apare dupa 5 - 20 de ani de la infectie, insidios si progresiv.

a) Tulburari de sensibilitate, constand in dureri, cu caracteter constrictiv, in membrele inferioare, in special nocturne, si in disociatia tabetica: abolirea sen-sibilitatii profunde, dar conservarea sensibilitatii termice si dureroase si diminuarea celei tactile.

Sifilisul (luesul)

Sifilisul (luesul)

bacteria treponema pallidum.

Cauze - In mai mult de 95% din cazuri, transmisia se face pe cale sexuala.

Bacteria patrunde in organism prin leziunile pielii sau ale mucoaselor.

!Raporturile sexuale cu o persoana infectata pot sa nu fie contaminante daca mucoasa partenerului este sanatoasa. Alte cazuri de contaminare privesc, in principal, personalul care acorda ingrijiri.

Simptome si semne

Dermatite alergice

Dermatite alergice

Alergia este o reactie imuna excesiva  de hipersensibilizare fata de diversi factori antigenici : ( fizici, chimici, alimentari, infectiosi), care determina aparitia in organism de mediatori chimici, printre care cel mai important este histamine. Aceasta produce leziuni ale tesuturilor si declanseaza starea de alergie.

Alergia apare de obicei fata de acesti antigeni si se manifesta clinic la reintalnirea cu acestia.

Rolul patogen al ciupercilor

Rolul patogen al ciupercilor

Odata patrunse in organismul unei gazde, ciupercile isi manifesta actiunea vatamatoare in diverse moduri.

Astfel, de exemplu, o ciuperca din genul Aspergillus patrunsa in caile respiratorii, va acoperii mucoasele bronhiilor cu o retea fina – miceliul. Se va bloca astfel, functional, suprafata destinata schimburilor gazoase, iar prin dezvoltarea sa exagerata,  va putea chiar obstruieze bronhiolele.

La aceasta actiune mecanica se adauga actiunea toxica, reprezentata de

Candidoza vaginala

Candidoza vaginala

Aceasta ciuperca face parte din flora locala normala a mucoasei vulvo-vaginale (saprofita)  si este “tinuta in frau” prin intermediul restului florei, alcatuind impreuna un pH mai acid la acest nivel. Acest pH are rolul de a ne proteja impotriva infectiilor care ar putea izbucni la acest nivel. In conditiile in care acest pH este afectat si dezechilibrul florei vaginale este perturbat, ciupercile cu potential patogen se

Candidoza

CANDIDOZA

Epidemiologie.

Candida albicans traieste saprofit la nivelul mucoaselor. Atunci cand imunitatea scade se declanseaza infectia.

 Transmiterea bolii se face direct de la omul bolnav la omul sanatos, prin intermediul veselei, sau de la unele animale infestate, in special bovine. Boala este raspandita pe intreaga suprafata a globului, aparitia ei fiind favorizata de factorul „teren”, reprezentat de antibioterapie intensa.

Clinic

Tricofitia (zoonoze)

Tricofitia  (zoonoze)

Boala raspandita la bovine dar si la caine si pisica, sobolan, soareci, si bineinteles la om. Este produsa de ciuperci din genul Trichophyton si la oameni imbraca doua forme: tricofitia uscata a pielii capului si tricofitia “cronica” a adultului.

Prima forma

-se  concretizeaza prin placi tricofitice de dimensiunea unei monede, numeroase, de forma aproximaiv circulara, acoperite cu scuame de matreata. Daca nu este tratata, poate sa evolueze in “tricofitia cronica a adultului”. Localizarea este pe fetele laterale si dorsale ale membrelor inferioare, gambe, palme , antebrat, fese si chiar pe fata, sub forma unor pete rosii. Mai apare si o afectiune  a unghiilor de la maini sau picioare. Boala este vindecabila in urma unui  diagnostic exact si tratament serios  sustinut.

Tinea pedis si tinea manum

Tinea pedis si tinea manum

Tinea pedis este o infectie fungica a picioarelor, frecvent intalnita la sportive.

Tinea manus este adesea unilateral si asociata cu tinea pedis.

Factori predispozanti: anotimpul polios, transpiratia excesiva si incaltamintea impermeabila.

Aspect clinice

Tineea capitis

Tineea capitis

-          Este  o infectie cu dermatofiti a scalpului. Este cel mai frecvent intalnita la copii.

Clinic

 Se pot observa zone de alopecie cu fire de par rupte si cruste la periferie. Aceasta alopecie este neuniforma si, de obicei, necicatriciala. Uneori, tinea capitis este asociata cu un raspuns inflamator intens. Aceasta se prezinta sub forma unei placi moi, sensibile, indurate, cu pustule superficial si alopecie supraiacenta.

Aspectul este cunoscut sub denumirea de kerion si poate duce la

Dermatomicozele

Dermatomicozele

Micozele : sunt fungi  foarte raspanditi in natura si doar o mica parte dintre ei alcatuiesc flora normal a  organismului uman.  Majoritatea sunt saprofiti.
Micozele apar mai frecvent la indivizii imunodeprimati.
Fungii se impart in 3 grupe: dermatofiti , mucegaiuri, levuri.
Infectiile produse = dermatofitii.
1. Dermatofitia piciorului = tinea pedis

Modificari ale tegumentelor si mucoaselor

Modificari ale tegumentelor si mucoaselor

In multe boli dermatologie apar modificari de aspect si culoare la nivelul tegumentelor si mucoaselor. Aceste modificari sunt denumite cu un termen generic- eruptii.

Eruptiile aparute la nivelul tegumentelor se numesc exanteme; cele aparute la nivelul mucoaselor se numesc enanteme. Elementele constitutive ale eruptiilor sunt denumite leziuni elementare: macula, papula, nodulul, vezicula, bula, flictena, pustula, ulceratia, scuama, crusta.

Macula (pata) este o modificare de culoare a tegumentului, fara alte schimbari (de relief sau consistenta). Poate fi pigmentara sau

Limfedemul ( elefantiazisul )

LIMFEDEMUL(ELEFANTIAZISUL)
Def.Este rezultatul insuficientei circulatorii limfatice,cu retentie de lichid in interstitii,ceea ce duce la fibrozarea si induratia tesutului celular subcutanat si care este limitata la anumite parti ale corpului .Apar edeme aparent autonome ,adesea monstruoase (elefantiazis),localizate mai ales la

Boala varicoasa

BOALA VARICOASA

Este o afectiune frecventa caracterizata prin dilatarea ,alungirea si crearea unui desen sinuos ,neregulat al venelor.

Etiologie

      Staza circulatorie venoasa

      Factori hormonali sau ereditari:slabirea peretelui venos

      Aplazia sau

Fractura unui numar redus de coaste

FRACTURA UNUI NR.REDUS DE COASTE

Simptomatologie

      Dureri care se intensifica in timpul respiratiei sau a miscarii bratelor

      Crepitatii osoase –zgomot caracteristic dat de frecarea capetelor osoase fracturate

Tratament

-repaus la pat ,antalgice,infiltratii  ale nervilor intercostali ai coastelor fracturate cu Procaina ,Xilina +Hidrocortizon acetat

Sindromul de compresiune

SINDROMUL DE COMPRESIUNE

Este caracteristic strivirii toracelui pe o durata mai lunga.Apare ca urmare a prinderii toracelui intre 2 tampoane sau intre un vehicul si un zid ,prinderea toracelui sub un mal de pamant.

Simptomatologie

-“masca echimotica”-aspect marmorat ,rosu-violaceu a 1/3 superioare a corpului

-hemoragii conjunctivale cu tulburari de vedere

Tratament

-repaus la pat ,repaus de vedere 

Rupturile musculare

RUPTURILE MUSCULARE

Se pot produce numai pe muschii mari,pectorali si marele dorsal.

Simptomatologie

-la locul rupturii se observa o adancitura data de absenta muschiului in spatiul respectiv apoi golul este ocupat de un hematom

-impotenta functionala si durere extrem de vie la acest nivel

Tratament

-sutura muschiului

-imobilizarea regiunii actionate de muschiul respectiv timp de 2 saptamani  

Hematomul subcutanat

HEMATOMUL SUBCUTANAT

Este o colectie serosangvinolenta care se produce la locul traumatismului si in alte parti ale corpului .Colectia se evidentiaza prin bombarea pielii.

Tratament

-evacuarea colectiei prin incizie +pansament compresiv

Contuzia toracelui

CONTUZIA TORACELUI

Este produsa de traumatisme usoare care nu produc leziuni importante.Este bine suportata de tineri datorita elasticitatii grilajului costal si greu suportata de varstnici care acuza dureri puternice si de lunga durata .Pe piele apar echimoze.

Tratament

-antalgice sau infiltratii cu Novocaina

-durerea dispare complet dupa 2-4 saptamani

Trombozele venoase profunde

TROMBOZELE VENOASE PROFUNDE

Def.Ocluzia lumenului venos printr-un trombus asociat cu reactie inflamatorie a peretelui venos.
Etiopatogenie
  alterarea endoteliului venos in :traumatisme accidentale sau operatorii(in special fracturi de bazin si de membre inferioare),infectii sistemice,postpartum,postabortum
  staza venoasa in :imobilizari prelungite ,obezitate,sarcina ,insuficienta venoasa pe fond varicos
  hipercoagulabilitate in :defecte congenitale ale coagularii ,unele medicamente (contraceptive orale,diuretice,corticoizi),deshidratari masive
Simptomatologie
TVP a membrului inferior-peste 90% din

Tromboembolismul pulmonar

TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR

Def.Migrarea unui embolus in circulatia arteriala pulmonara,de obicei un fragment de trombus,mai rar grasime,aer sau lichid amniotic.
Etiologie
  Stari primare de hipercoagulabilitate-deficienta de antitrombina III(principalul inhibitor al trombinei),deficienta de proteina S,C,fibrinoliza deficitara
  Stari secundare de hipercoagulabilitate-
tromboza venoasa profunda cauzata de :

Pleurezia purulenta netuberculoasa

PLEUREZIA PURULENTA NETUBERCULOASA


Def.Acumulare de lichid intrapleural cu caracter de exudat,fie liber(in marea cavitate ),fie inchistat(in pleura compartimentata) ,consecutiva unui proces inflamator al foitelor pleurale.
Etiologie
Posttraumatice
Secundare unor procese bronhopulmonare(pneumonii ,abcese,bronsiectazii)

Chistul hidatic pulmonar

CHISTUL HIDATIC PULMONAR

Este o afectiune caracterizata prin prezenta in plaman a larvei de Taenia echinoccocus.
Etiopatogenie
Parazitul se dezvolta in intestinal cainelui ,gazda definitiva.Omul  devine o gazda intermediara ,infestarea producandu-se pe cale digestiva(maini murdare,alimente infestate),mai rar prin inhalare,pe cale respiratorie.
Simptomatologie
-evolueaza in 3 faze:
prima faza –de chist inchis-este asimptomatica-uneori apar tuse, dispnee,urticarie,hemoptizie,edem Quincke
a 2-a faza –de chist deschis-are loc vomica hidatica ,tuse,dispnee
a 3-a faza –de chist infectat-apar semnele unui abces pulmonar
Investigatii
ex.radiologic-in faza de chist inchis-opacitate rotunda ,net delimitata
eozinofilia > 5 %
RFC si IDR Casoni-pozitive
Tratament
-profilactic:igiena mainilor si alimentelor este obligatorie in special pentru cei care vin in contact cu animalele
-chirurgical

Abcesul pulmonar

ABCESUL PULMONAR

Este o colectie purulenta in parenchimul pulmonar.
Etiopatogenie
  Factori determinanti:germeni aerobi si anaerobi-stafilococi,streptococi,pneumococi,bac.perfringens,etc.
  Factori favorizanti:frig,oboseala,diabet,alcoolism,pneumopatii cronice
Simptomatologie