Pages

Evaluarea functiilor vitale.










Evaluarea functiilor vitale


 
Functiile vitale:

  • Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura

  • Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala


Cand se masoara functiile vitale

  • Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane

  • Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca

  • Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic

  • Inainte si dupa interventii chirurgicale

  • Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator si cardiovascular

  • Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale


Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

  • Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare

  • Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic

  • Sa pregateasca psihic pacientul

  • Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale

  • Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta

  • Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise

  • Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului

  • Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale


 

 

 









Masurarea si notarea respiratiei


  • Scop:


 evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluţiei , al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului

  • Elemente de apreciat


Tipul respiraţiei

Amplitudinea mişcărilor respiratorii

Ritmul

Frecvenţă

  • Materiale necesare


Ceas cu secundar

Creion de culoare verde / pix cu pastă verde

  • Intervenţiile asistentei


Aşează pacientul în decubit dorsal , fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată

Plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui

Numărarea inspiraţiilor timp de un minut

Consemnarea valorii obţinute printr-un punct  pe foaia de temperatură (fiecare linie orizontală a foii reprezintă o respiraţie)

Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei

in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută, cât şi caracteristicile respiraţiei:

Ex. Rs = 20 resp/min

Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat

-          Aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simpla observare a mişcărilor respiratorii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 










Masurarea si notarea pulsului


 
 

Pulsul  reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos şi este sincronă cu sistola ventriculară.

Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare.

Se apreciază:

Ritmul

Amplitudine

frecvenţa

Celeritatea

Loc de măsurare: oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos:

a.temporală_superficială (la copii)

a.carotidă

regiunea apicală (vârful inimii)

a.humerală

a.radială

a.femurală

la nivelul regiunii poplitee(în spatele genunchiului)

a.tibială

a.pedioasă

 

Materiale necesare:

pix culoare roşie

ceas cu secundar

Tehnica

pregătirea psihică

se asigură repaus fizic şi psihic 10-15 minute

reperarea arterei

fixarea degetelor index, medius şi inelar pe traiectul arterei

se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra peretelui arterial până la perceperea zvâcniturilor pline ale pulsului

se numără pulsaţiile timp de 1 minut

Consemnarea valorii obţinute

se face printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că fiecare linie orizontală reprezintă 4 pulsaţii.

Şi se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei. În unele documente se notează cifric.

Interpretare

Ritmul – pauzele dintre pulsaţii sunt egale, pulsul este ritmic.

modificări de ritm al pulsului:

puls aritmic = pauze inegale între pulsaţii

puls dicrot = se percep două pulsaţii, una puternică şi alta slabă, urmată de pauză

Amplitudinea (volumul)

  • este determinată de cantitatea de sânge existentă în vase

  • este mai mare cu cât vasele sunt mai aproape de inimă

  • la arterele simetrice, volumul pulsului este egal


modificări de amplitudine a pulsului

puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil

puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice

Frecvenţa

  • n.n.                                       130-140  p/m

  • copil mic                              100-120  p/m

  • la 10 ani                                90-100   p/m

  • adult                                      60-80     p/m

  • vârstnic                                 >80-90   p/m


modificări de frecvenţă a pulsului

tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului

bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului

Celeritatea  reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



 

 









Masurarea si notarea tensunii arteriale

 
      TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Scop: evaluarea fcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor).

elemente de evaluat -se măsoară tensiunea arterială sistolică(maximă) şi cea diastolică(minimă

loc de măsurare

artera humerală

a.radială(electronic)

Materiale

tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)

stetoscop biauricular

tampon de vată

alcool

pix de culoare roşie

 

 

metode

auscultatorie

palpatorie

oscilometrică

Tehnică

metoda auscultatorie

 

pregătire psihică

repaus timp de 5 minute

se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul fiind în extensie

se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară a manşetei

se introduc olivele stetoscopului în urechi

se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile

se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude primul zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea indicată continuându-se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială minimă)

metoda palpatorie

determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei auscultatorii;

se utilizează în cazuri deosebite când nu avem la îndemână un stetoscop

valorile se determină înregistrând val. indicată pe cadranul manometrului în momentul în care simţim că trece prima undă pulsatilă, aceasta echivalând cu tens. max.

valoarea tensiunii arteriale minime se calculează după formula:

TAmin=TAmax/2  +  1 sau 2

are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât în realitate

metoda oscilometrică

Oscilometria – metoda prin care se evidenţiază amplitudinea pulsaţiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului Pachon.

Aparatul este alcătuit dintr-un cadran gradat în unităţi, o manşetă pneumatică şi pară de cauciuc.

Manşeta aparatului se fixează pe membrele bolnavului la nivelul dorit, de unde pulsaţiile se transmit la manometru.

Pregătirea bolnavului

Camera de examinare trebuie să aibă un climat corespunzător

Bolnavul este culcat în repaus cu cel puţin 15min înainte de măsurare

Se descoperă membrele superioare sau inferioare

Se aplică manşeta aparatului la nivelul dorit pe membrul de examinat

Tehnica

Se pompează aer până ce dispare pulsul periferic.

Se citeşte amplitudinea oscilaţiilor pe cadranul manometrului

Se scade presiunea cu 10 mmHg şi se citesc din nou oscilaţiile arteriale.

Se scade apoi presiunea din 10 în 10 cu citiri succesive până se găseşte valoarea maximă a amplitudinii care se numeste indice oscilometric.

Valorile normale sunt apreciate în limite foarte lungi şi foarte variabile

Nu are importanţă valoarea obţinută, ci importantă este diferenţa dintre 2 regiuni simetrice care nu trebuie să depăşească 2mmHg

Valori normale

  • Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg

  • Copii: 91-110 / 60-65 mmHg

  •  Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg

  • Valori peste cele normale -hipertensiune.HTA

  • Valori sub cele normale -hipotensiune. hTA


notare

se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontala de culoare rosie-socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur

se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat

în alte documente medicale se notează cifric.

 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 









Masurarea si notarea temperaturii

 


 

Scop

  • evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza


 

Locuri de masurare

axila,

plica inghinala,

cavitatea bucala,

rect, vagin

 

Materiale necesare

termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)

tampoane de vata si comprese sterile

tava medicala

lubrefiant

alcool medicinal

ceas

Interventiile asistentei

pregatirea materialelor langa pacient

pregatirea psihica a pacientului

spalarea pe maini

se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura

pentru masurarea in axila

se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand

se ridica bratul pacientului

se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele

se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui

daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta

termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal

temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala

pentru masurarea in cavitatea bucala

se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare

pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas

se mentine termometrul timp de 5 min

masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea bucala;

pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin 10 min inainte de determinarea temperaturii

pentru masurarea rectala

se lubrefiaza termometrul

se aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i intimitatea

se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare

termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii

se mentine termometrul 3 min

copiii mici sunt asezati in DD, cu picioarele ridicate sau in DV

temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,4-0,5 grade

masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale

 


 

pentru masurarea in vagin

se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se termometrul in vagin

este contraindicata in bolile aparatului genital

valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara

dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o compresa sterila

se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului

se spala termometrul, se scutura

se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:

notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei, socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad

se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice

in alte documente medicale se noteaza cifric

interpretarea curbei termice

in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupa-amiaza intre orele 18-19

pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre electronice

temperatura prezinta oscilatii fiziologice:

in timpul zilei de 0,5 -1 grd C; temp ↓ dimineata intre orele 4-5 ; si ↑intre orele 9-10 a.m. si seara 16-20

la tineri seara este mai ridicata

in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temperatura

in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc

temperatura  prezinta oscilatii patologice: hipotermie , hipertermie

valori normale

n.n. şi copil mic                                  36,1-37,8 ºC

adult                                                    36-37 ºC   în axilă

vârstnic                                               35-36 ºC

temp. < 36 ºC  : hipotermie

37-38 ºC  subfebrilitate

38-39 ºC  febră moderată

39-40 ºC  febră ridicată

Peste 40 ºC  hiperpirexie

Tipuri de febra

  • Febra continua este o febra ridicata in care diferenta dintre temperatura matinala si cea vesperala timp de mai multe zile nu depaseste 1 grad C.

  • Febra intermitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in perioada de stare a bolii,cele mai mici valori scazand sub 37 grade C

  • Febra remitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara,inperioada de stare a bolii,cele mai mici valori nu scad sub 37 grade C (septicemii,supuratii pulmonare)

  • Febra recurenta-perioade febrile de 4-6zile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate de 4-6zile,trecerile facandu-se brusc

  • Febra ondulanta-perioade febrile ce alterneaza cu perioade afebrile,trecerea facandu-se lent

  •  Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala este mai ridicata decat cea vesperala. Apare in tuberculoza pulmonara grava, supuratii profunde si inflamatii cavitare.


Termometrul tip suzeta.

 

Acesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici. Termometrul se va folosi insa numai pentru masurarea temperaturii si nu ca suzeta obisnuita. Se apasa pe butonul de pornire localizat in partea din fata a suzetei. Se pozitioneaza bulbul in gura copilului. Temperatura se va citi dupa 3 minute. Pentru a compara aceasta citire cu cea masurata rectal, Bulbul suzetei se va curata foarte bine dupa fiecare folosire

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Masurarea  Si  notarea diurezei

 

        


Diureza reprezintă cantitatea de urină eliminată din organism timp de 24 ore.

Scop:

Obţinerea datelor privind starea morfofuncţională a aparatului renal şi asupra altor îmbolnăviri

Cunoaşterea volumului diurezei

Efectuarea unor determinări caliatative (analize biochimice) din cantitatea totală de urină emis

Urmărirea bilanţului circulaţiei lichidului în organism = bilanţul lichidul (intrări – ieşire).

Materiale necesare

se pregătesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gât larg, spălate şi clătite cu apă distilată (pentru a nu modifica compoziţia urinei) şi acoperite; se poate utiliza orice borcan de 2-4 litri pe care-l vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast

se informează pacientul asupra necesităţii colectării corecte a urinei şi asupra procedeului

colectarea începe dimineaţa, la o anumită oră, şi se termină în ziua următoare, la aceeaşi oră

Pentru o determinare corectă

  1. pacientul urinează dimineaţa la o oră fixă; această cantitate de urină, de la prima emisie, se aruncă

  2. se colectează, apoi, toate urinele emise în decurs de 24 de ore până a doua zi, la aceeaşi oră, păstrându-se şi urina de la ultima emisie


golirea vezicii trebuie să se facă înainte de defecare

pentru a împiedica procesele de fermentaţie, se vor adăuga, la urina colectată, cristale de timol

recipientul de urină este etichetat cu numele pacientului, număr salon, număr pat, se ţine la răcoare şi ferit de lumină, pentru a preveni  descompunerea urinei

după golirea recipientului, acesta se va spăla şi dezinfecta conform cerinţelor

pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recoltează urina din 24 de ore

pentru examene chimice-se recoltează 100ml de urină

Notarea diurezei

Diureza se notează zilnic în foaia de temperatură a pacientului

prin haşurarea pătrăţelelor corespunzătoare cantităţii de urină şi zilei respective

spaţiul dintre două linii orizontale a foii de temperatură corespunde la 100 ml de urină

cantitatea de urină eliminată în 24 de ore, în mod normal, este de aproximativ 1500 ml

Se noteaza in foaia de temperatura:

-          cantitatea de lichide ingerate;

-          cantitatea de lichide pierdute prin transpiratie, diaree;

-          graficul evolutiei greutatii corporale.


    Interpretarea rezultatelor


Cantitatea urinei

valori fiziologice normale – femei = 1.000-1.400 ml/ 24 ore; barbati = 1.200-1.800 ml/24 ore;

valori patologice – poliurie = peste 3.000 ml/24 ore

-oligurie = sub 1.000 ml/24 ore

                 -anurie = absenta urinei in vezica;<50ml

Calitatea urinei:

culoarea – normal = galben deschis -urina diluata;

= brun inchisa – urina concentrata

-patologic = brun inchisa + spuma – icter;

= rosie deschisa pana la rosie bruna – hematurie;

-fiziologic = albastru-verde – tratament cu albastru de metilen;

= cafeniu – rosu- brun-negru – tratament cu chinina sau acid salicilic;

miros – amoniacal – in fermentatia alcalina

                             - aromatic de fructein diabet;

aspectul – normal – clar transparent;

-patologic – tulbure

Se vor observa tulburarile de mictiune:

polakiurie = mictiuni frecvente, cu cantitati mici;

ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a urina;

disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri;

enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la copii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani);

nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.

hematurie

 

 

 

 

 

 

 
















Notarea scaunelor

 
Notarea scaunelor in foaia de temperature se face prin semne conventionale

Normal=I (linie verticala)

Moale=/ (linie oblica)

Diaree (apos)= - (linie orizontala)

Mucus=X

Puroi=P

Sanguinolent=S

Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare,se noteaza numarul total urmat de semnul conventional respective.Ex 12-

 

 

 

 

 










Masurarea greutatii si inaltimii corporala                                                                      


Scop:

- aprecierea starii de nutritie a pacientului

- stabilirea necesitatilor calorice

-stabilirea dozei terapeutice de medicament

-urmarirea evolutiei unor afectiuni(edeme,ciroza hepatica,insuficienta cardiac)

Indicatii

Toti pacientii internati in spital,exceptand cazurile unde mobilizarea active este contraindicate

Contraindicatii

-pacienti cu infarct de miocard,tromboflebite,hemoragii,stari de soc ,traumatisme

Materiale necesare:

- cantar antropometric,taliometru

Pregatirea pacientului:

- se anunta sa nu manance

- pacientul isi goleste vezica urinara

Masurarea greutatii

 

- se verifica functionalitatea balantei

- se imobilizeaza acul balantei

- se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului

- se solicita pacientului sa se aseze pe cantar

-se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile

- se citesc valorile obtinute

- se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se

conduce la salon

- se noteaza greutatea in foaia de temperature

Masurarea inaltimii

-se solicita pacientului sa se descalte

-se aseaza sub cursorul taliometrului cat mai drept

-se coboara cursorul pana la vertex

-se citeste inaltimea pacientului pe tija gradate

-se invita sa coboare

-se ajuta sa se incalte

-este condus la pat

Masurarea se poate face si cu banda metrica,masurand distant de la vertex pana la sol

  • cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi


cantar aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare

 

           

 

 

 

 

 

 









Observarea si notarea varsaturilor

 
pregătire materiale

-2 tăviţe renale curate şi uscate

-pahar cu soluţie aromată

-muşama, aleza

v   pregatire pacient

- psihic: va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii

  - fizic:  - se aşează în poziţie şezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral

- se aşează sub cap un prosop sau în jurul gâtului

- se protejează lenjeria de pat şi de corp cu muşama si aleza

Executie

  • se îndepărtează proteza dentară (când este cazul)

  •  i se oferă tăviţa renală sau o susţine asistenta

  • sprijină fruntea bolnavului

  • dacă varsă după intervenţii chirurgicale intraabdominale va fi sfătuit să-şi comprime uşor cu palma plaga operatorie

  • după vărsătură se îndepărtează tăviţa

  • i se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura (aruncă în altă tăviţă).


Îngrijirea ulterioară a pacientului

  • se şterge gura pacientului

  • se îndepărtează materialele folosite

  • se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă

  • se aeriseşte salonul

  • se supraveghează pacientul în continuare


Pregătirea produsului pentru examen de laborator

  • se completează buletinul de recoltare

  • se trimite produsul la laborator

  • Ø Observarea varsaturilor


ü   Frecventa :  - ocazionale,frecvente,incoercibile

ü   Orarul:  - matinale,postprandiale,tardive

ü   Cantitatea : - se va masura cantitatea in 24 de ore pentru starea bilantului hidric

ü   Continutul alimentare,mucoase,apoase,fecaloide,,biliare,purulente,sanguinolente

ü   Culoarea: - galbena/verzuie,rosie(hematemeza),galben murdar,bruna(aspect zat de cafea)

ü   Miros: - fad,acru,fecaloid,ranced

ü  Forta de proiectie: brusc, in jet, fara efort, fara greata

ü   Simptomele care insotesc varsatura : - dureri abdominale,greata,salivatie,cefalee,transpiratii reci,tahicardie,deshidratare

  • Notarea propriu-zisa in foaia de observatie:

  • - fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs


–        varsaturile alimentare – culoare albastra

–        varsaturile bilioase – culoare verde

–        varsaturile sanguinolente – culoare rosie

  • - daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva


 

 




 









Observarea si notarea expectoratiei
Definitie - Sputa reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse.

Scop –obtinerea de informatii privind caracterele sputei,avand valoare in stabilira diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare

Materiale :recipient gradat de unica folosinta cu capac,pix rosu

 

Pregatirea bolnavului

  • se anunţă şi i se explică necesitatea  examinării

  • se instruieşte să nu înghită sputa

  • să nu o împrăştie

  • să expectoreze numai în recipientul dat

  • să nu introducă în vas şi saliva

  • se aseaza bolnavul in pozitia care sa-I permita sa expectoreze cu usurinta

  • se va sprijini capul bolnavului daca este necesar

  • se observa cantitate,aspect,culoare


 

notarea grafica –se noteaza cantitatea de sputa /24h in foaia de temperature cu culoare rosie ,identic cu diureza.

                                                             

 

 

 









Observarea faciesului,a starii psihice,a reactivitatii generale si a somnului bolnavului
Scop ;in stabilira diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor boli;acestea determina bolnavului un anumit comportament,tradus prin cateva elementecare,impreuna cu caracteristicele lor,trebuie cunoscute pentru a fi appreciate prin observatie .

Expresia fetei bolnavului

  • fata anxioasa,cianotica-la bolnavii cu insuficienta circulatory grava

  • fata acoperita cu sudori reci,ochi infundati si inconjurati cu cearcane albastre,nas ascutit,privire anxioasa(fata peritoneala)-in peritonita,ileus,alte afectiuni abdominal grave

  • fata congestionata,agitate,cu oci sclipitori-in boli infectioase grave

  • fata tradeaza spaima-in boala Basedow

  • fata rotunda ,asemanatoare cu luna plina-in mixedem

  • trasaturile fetei din jurul gurii,ochilor si narilor simuleaza un ranjet,fruntea incretita adanc,intristata-in tetenos-ras sardonic


Starea psihica a bolnavului

  • bolnavul isi pasreaza constienta

  • stare tifica-constienta tulburata,privirea absenta,sta in pat nemiscat-in formele grave de febra tifoida

  • carfologie-stare tifica insotita de miscari automate,asemanatoare cu prinderea mustelor din aer

  • obnubilatie –bolnavul isi pastreaza starea de constienta,sesizeaza partial evenimentele di jurul lui

  • sopor-hipersomnie profunda,bolnavul poate fi trezit numai cu excitanti foarte puternici

  • apatie-dezinteres fata de mediu si persoana proprie

  • stupoare-bolnavul sta in stare de imobilitate,insensibilitate,poate fi trezit dar nu raspunde la intrebari

  • somnolent-necesitatea de a dormi indelungat,bolnavul se trezeste usor dar adoarme imediat

  • delir –stare de obnubilatie insotita de iluzii,halucinatii,hiperexcitatii-in boli infectioase acute,afectiuni cerebrale,intoxicatii


Somnul bolnavului

  • Somn linistit,odihnitor,fara intreruperi,neagitat

  • Somnolenta instalata dimineata—in hepatita virala

  • Somnolent instalata imediat dupa alimentare-in insuficienta hepatica

  • Stare de insomnia-reala sau falsa-raportul dintre somn de zi si noapte inversat

  • Somn agitat cu intreruperi repetate(dureri fe foame,diaree,,necessitate de mictiune,star de tensiune nervoasa)


Durerea 

  • intensitate mica,suportabila-dureri articulare reumatismale

  • durere de mare intensitate-colica biliara,renalaetc

  • spontana sau provocata prin palpare se poate define ca jena,rupture,sfasiere,tensiune,arsura

  • de durata-de la cateva ore la cateva zile,in functie de cauza,avand character de permanenta sau intermitanta

  • localizarea si iradierea-in ulcerul gastric sau duodenal durerea iradiaza din epigastru in  spate;in colelitiaza in hipocondrul drept;in apendicita acuta in fosa iliaca dreapta etc


Convulsiile si contractile

  • Contractia muscular= punerea intensiune sau scurtarea fibrelor musculare

  • Convulsia =succesiunea de contractii puternice involuntare a unor grupe musculare

    • convulsii locale sau generale

    • convulsii clonice scurte

    • convulsii tonico-clonice-scurte,ritmice associate cu altele cu character permanent




Se va inregistra ora cand s-a produs,durata caracterul,localizare daca a aparut sponatan sau in timpul somnului sau sub influienta unei excitatii,enervare,daca au fost insotite de pierderea starii de constienta,tulburari sfincteriene etc.

Parezele si paraliziile

  • pareza-scaderea functiei motorii musculare

  • paralizia-disparitia totala a functiei motorii muscular

  • paralizii periferice-scade tonusul muscular,miscarile passive se pot efectua cu amplitudine mai mare

  • paralizii central-tonusul muscular ete pastrat sau chiar exagerat ,miscarile pasive se pot executa cu amplitudine redusa


Se disting:

  • monoplegia-paralizia unui singur membru

  • hemiplegia-paralizia unei jumatati laterale a corpului

  • paraplegia-paralizia membrelor inferioare

  • tetraplegia-paralizia celor patru membre


 

 

 

No comments:

Post a Comment

Post a Comment