Pages

Cancerul de san



Cancerul de san
Factori de risc
Factori de mediu : iradierea regiunii toracice, alimentarea bogata in proteine, grasimi, expunerea sanilor la radiatt UV, traumatisme mamare mici si repetate, alcoolul, stresul, contraceptivele orale (mai mult de 10 ani).
Factori endogeni : varsta (45-49 ani) si al 2 lea varf 60-69 ani, menarha precoce (12 ani), menopauza tardiva (dupa 55 ani), nuliparitatea, obezitatea, tumori benigne mamare (fibroadenomul), deficite imune, excesul de estrogeni.

Factori genetici :sindromul de agregare familiala, descendentele unor mame cu cancer mamar au risc de 2 ori mai mare de a face acelasi tip de cancer, mai ales daca a fost bilateral.
Semne caracteristice : coaja de portocala, edem, ulceratie cu suprainfectie si hemoragie. Evolutia regionala se traduce prin aparitia adenopatiei axilare, iar atunci cand ganglionii limfatici subclaviculari sunt invadati apare blocajul limfatic ce determina edemul sanului si bratul gros de partea bolnava. La distanta poate da metastaze pe cale limfatica si sangvina, sediul cel mai frecvent fiind plamanul, sistemul osos, ficatul, ovare, SNC.
Examenul clinic- inspectia : necesita o buna lumina, cu bolnava in ortostatism sau in pozitie sezand, mai intai cu bratele pe solduri si apoi cu ele ridicate deasupra capului sau aduse la ceafa. Se observa comparativ : volumul celor 2 sani, existenta unor proeminente anormale sau depresiuni, starea tegumentelor -ne intereseaza culoarea, edemul cutanat, dilatarea venelor subcutanate. Se inspecteaza cu atentie mamaelonul si areola putand apare anomalii de forma, volum, retractie sau devierea mamelonului, cruste, eroziuni sau ulceratii. Se inspecteaza fosele supraclaviculare si regiunile axilare.
Palparea este cel mai important mijloc clinic de apreciere a leziunilor mamare.
Regului : se executa cu delicatete cu palma intinsa si degetele reunite, explorand sanul in intregime de la stern pana la marginea marelui dorsal si de la clavicula la santul submamar.
De obicei tumora maligna este dura si cu limite difuze. Se vor aprecia raporturile tumorii cu tegumentele si cu planurile profunte. Aderenta completa la piele realizeaza aspectul de coaja de portocala. Daca sanul este imobil pe torace chiar si atunci cand muschiul pectoral este relaxat se considera fixare la peretele toracic.
Simptome : tumora palpabila, durere, scurgeri mamelonare, eczematizari, eroziuni ale mamelonului si areolei, retractia tegumentului sau mamelonului, adenopatia axilara, roseata tegumentului (poate fi singurul semn de debut al cancerului mamar).
Diagnostic paraclinic
Mamografia –trebuie efectuata bilateral si se foloseste pentru depistarea cancerului asimptomatic.
Ecografia ultrasonica-permite diferentierea maselor lichide de cele solide, masurarea certa a dimensiunilor. Alte tehnici : CT, RMN, scintigrafie.
Laborator –nivelul antigenelor CA15-3, TAG-72.
Diagnosticul de certitudine se pune -prin excizie sectorala mamara cu examen histopatologic la gheata pentru cazurile cu indicatie initial chirurgicala si prin examen citologic din aspiratul obtinut prin punctie cu ac fin pentru toate cazurile la care chirurgia NU este prima secventa terapeutica (citologia arata numai malignitatea nu si tipul histologic).

FORME CLINICE

1. Cancerul mamar nepapabil (infraclinic). Nu se evidentiaza la examenul clinic.
2. boala Paget a sanului. Se caracterizeaza prin prurit, eritem apoi ulceratie mamelonara. Periodic ulceratia se acopera de scoame ce da impresi de falsa vindecare.
3. cancerul mamar ocult cu debut axilar.
4. cancerul multicentric are mai multe localizari diseminate in glanda mamara.
5. cancerul evolutiv se caracterizeaza prin evolutie rapida.
6 mastita acuta carcinomatoasa este forma cea mai grava - caracterizat prin fenomene inflamatorii care la debut pot fi limitate ulterior cuprinzand tot sanul. Nu exista tumora palpabila ci doar cresterea consistentei sanului.
7 schirul mamar apare la varsta inaintata. Are evolutie lent progresiva si determina retractia tegumentelor perilezionale, ajungand pana la retractia globala a sanului.
8. cancerul mamar asociat cu sarcina.
9 cancerul mamar bilateral
10.cancerul in cuirasa se manifesta prin ingrosarea si indurarea tegumentelor sanului care dau aspect de platosa cu puncte rosii violacee diseminate.
11.cancerul mamar la barbat.
Pana la varsta de 30 de ani se recomanda autoexaminarea lunara a sangelui. Intre 30 - 40 ani se recomanda examen clinic efectuat de un medic specialist odata pe an cu efectuarea unei mamografii la primul examen. Intre 40 si 49 de ani o manografie la doi ani si examen clinic anual. Peste 50 ani examen clinic si manografie anual.

TRATAMENT CHIRURGICAL

Mastectomie radicala – isi propune indepartarea in bloc a sanului, a muschilor pectorali si a tesutului linfoganglionar axilar.
Are in prezent indicatii restranse numai pentru cazurile cu extensie la muschii pectorali sau invazia masiva a axilei.
Chirurgia conservatoare – alternativa a mastectomiei pentru stadiile putin avansate, isi propune sa pastreze sanul cat mai putin modificat deci sa evite mutilarea.
Chirurgia ganglionilor axilar – ganglionii axiali sunt frecventi sediul metastazelor cancerului mamar. O treime din bolnave in stadiul T1 si aproape o jumatate din T2 au invazie ganglionara axiala.
Radioterapia – in prezent se foloseste aparatura cu energii inalte. Iradierea se aplica fie operator fie postoperator, doza medie fiind de 45-50 Gy pe volum tinta (glanda mamara sau perete toracic, ganglioni mamari interni, ganglioni axiali, ganglioni supra si subcaviculari).
Radioterapia este o componenta esentiala a tratamentului conservator a cancerului mamar. Controlul local eficient al bolii nu poate fi obtinut decat asociind iradierea cu chirurgia limitata (care conserva sanul)
Chimioterapia – poate fi adjuvanta, consolidand rezultatele obtinute dupa interventia chirurgicala si/sau radioterapia, neodjuvanta in tumorile avansate sau in tumorile mici sau agresive, sau poate fi paleativa. Drogurile cele mai eficiente sunt : Ciclofostamida, Methotrexatul, cisplatinul si Adriamicina.
Hormonoterapia – se foloseste antiestrogeni : tamoxifenul blocheaza receptorii hormonali. Se recomanda administrarea cel putin 2 ani.

No comments:

Post a Comment