EPISTAXISUL
Definitie:
Sangerare cu
origine in fosele nazale, cu un caracter benign in 90% din cazuri, dar poate
constitui si cauza de deces.
Gravitatea epistaxisului:
1. Epistaxis
la un bolnav ce nu mai sangereaza activ(epistaxis oprit spontan);
2. Sangerare
nazala “picatura cu picatura” la un bolnav compensat cardio-vascular, cu stare
generala buna. Necesita tratament hemostatic local.
3. Sangerare
nazala considerabila, cu modificari cardio-vasculare si volemice corectabile
spontan sau prin tratament local/general.
4. Sangerare
nazala incoercibila, cu modificari durabile ale parametrilor cardio-vasculari
ce pot evolua rapid spre soc hipovolemic. Necesita tratament hemostatic local
de maxima urgenta si masuri de reechilibrare hidro-electrolitica si cardio-vasculara.
Sangerarea nazala
se poate exterioriza anterior(prin orificiul narinar) si/sau
posterior, la nivelul rino- si orofaringelui.
posterior, la nivelul rino- si orofaringelui.
Diagnosticul diferential - se face cu hematemeza, hemoptizia,
traumatism osos cranio-cerebral.
Conduita terapeutica in caz
de epistaxis are drept obiectiv:
- hemostaza locala;
- anihilarea cauzei;
- reechilibrare volemica si cardio-vasculara;
- combaterea simptomelor asociate sangerarii;
Conduita
terapeutica
Medicul va avea
echipament de protectie.
A) Hemostaza locala
- calmarea bolnavului;
- pozitia bolnavului- sezand, cu “barbia in piept”, deschis la guler;
- evacuarea cheagurilor din fosele nazale(aspiratie, suflatul fiecarei fose nazale in parte);
- (auto)compresie digitala pe partea sangerarii timp de 10 minute;
- introducerea in fosa nazala a unei mese cu substanta vasoconstrictoare sau hemostatice sau bureti cu fibrina dupa anestezie locala(xilina 1%). Se vor masura obligatoriu TA si pulsul;
- cauterizare chimica sau electrica a punctelor hemoragice;
- tamponament nazal anterior uni/bilateral;
- tamponament nazal posterior uni sau bilateral in sagerarea posterioara;
- hemostaza chirurgicala in epistaxisul grav: ligatura carotidei in functie de topografia sangerarii;
B) Tratament general: are
drept obiectiv etiologia sangerarii, medicatia coagulanta, reechilibrarea
hidroelectrolitica;
Medicatia coagulanta locala:
- trombina pudra hidrosolubila;
- apa oxigenata 12%
- bureti de fibrina (Gelaspon);
- bureti exapandabili (Merocel);
- substante vasoconstrictoare: efedrina 2%, adrenalina 1%, unguent hemostatic cu Tanin.
Cauze locale: traumatisme(fracturi,
inhalatie de pulberi, autotraumatisme-grataj, variatie de presiune
atmosferica), rinite acute si cronice, tumori benigne si maligne rino-sinusale,
corpi straini.
Cauze generale:
1) afectiuni medicale: HTA, stenoza
mitrala, boli pulmonare, boli renale (nefrite), boli hematologice(anemii,
leucemii), boli hepatice, tulburari de coagulare.
2) medicatie
hipocoagulanta:heparina, anticonceptionale, trombostop;
Erori in conduita terapeutica:
1) Se omite sa se intrebe bolnavul
daca foloseste medicatie hipocoagulanta.
2) Pozitia bolnavului – sezand cu
capul in piept. Cand bolnavul este in colaps sau in urma tratamentului
hemoragia continua, se aseaza bolnavul in decubit dorsal cu capul lateral. Se
va monta perfuzie cu reechilibrante volemice.
3) Durata compresiunii nazale sub
10 minute este ineficienta.
4) Omisiunea parametrilor
cardio-circulatorii;
5) Folosirea medicatiei
hemostatice(adrenostazin, vitamina K) este daunatoare la un bolnav hipertensiv
cu puseu paroxistic. Posthemoragic apare fenomenul de hemoconcentratie( se
pierde mai mult plasma decat elemente celulare) care, impreuna cu efectul
hipercoagulant al medicatiei duce la un risc crescut de tromboza
coronariana(bolnavul poate face infract miocardic)
Se va actiona
asupra bolii de baza(tratam puseul hipertensiv) in paralel cu hemostaza locala.
6) Sangerarea moderata, dar
prelungita sub tamponament incorect poate induce sindrom anemic.
7) Tamponamentele repetate la
intervale scurte de timp in aceeasi fosa nazala cauzeaza leziuni hemoragice
greu de tratat.
8) Un epistaxis hipertensiv poate
exprima eminenta unei hemoragii cerebrale, avand valoare de “alarma”.
Tablou clinic
Stare generala
alterata - palid
-
transpiratii reci
-
TA este normala, la hipertensivi crescuta sau scazuta;
In hemoragii mari – sete;
- TA prabusita;
-
lipotimie;
Tehnica tamponamentului:
A) Anterior:
Materiale necesare: oglinda
frontala, sursa de lumina, specul nazal, pensa anatomica,
mesa de tifon de 20 – 50 cm
lungime, comprese sterile, lubrefiant,
tavita renala.
Tehnica:
- se degajeaza fosele nazale de cheagurile de sange; bolnavul va sufla fiecare nara in parte;
- se imbiba mesa cu lubrefiant;
- cu ajutorul speculului nazal si al pensei se introduce mesa in nas, cutand-o dinapoi inainte(in acordeon) in straturi suprapuse astupand complet fosa nazala;
- se aplica la nas capastru/prastie;
- se mentine 24-48 ore;
- demesarea se face inmuind mesa cu apa oxigenata;
- se asociaza antibioterapie;
- administrare de hemostatice;
B) Posterior:
- se confectioneaza un tampon dintr-o fasa, sterilizat; se leaga cu un fir de ata groasa a carui capete se lasa lungi(~ 20cm)
- se introduce in fosa nazala care sangereaza o sonda subtire Nelaton al carei capat se scoate prin gura. De capat se leaga firul de ata al tamponului si se trage sonda. Astfel tragem tamponul prin gura si il introducem in rinofaringe.
- la nara se leaga firele tamponului posterior la un alt tampon care astupa complet nara. Se formeaza o cavitate inchisa care favorizeaza formarea de cheaguri si oprirea hemoragiei.
- se asociaza antibiotice, calmante, transfuzii;
No comments:
Post a Comment