Insertia unui cateter de vena periferica

Insertia unui cateter de vena periferica presupune selectarea unui cateter adecvat, a unui loc de punctionare si a unei vene potrivite, aplicarea de garou, dezinfectarea locului ales, punctionarea venei si introducerea cateterului.Selectarea cateterului si a locului de insertie se va face in functie de tipul, durata si frecventa tratamentului pe care pacientul le are prescrise, accesibilitatea patului venos al pacientului, varsta si constitutia fizica a pacientului.

Daca este posibil, se va alege o vena la bratul sau mana nondominanta. Locurile preferate de punctionare venoasa sunt vena cefalica si basilica a bratului si cele de pe partea dorsala a mainii. Se pot aborda si venele de la nivelul piciorului , dar creste riscul de tromboflebita.

Un cateter periferic permite adminstrarea de solutii lichide, sange si derivate din sange, si mentine accesul venos permanent. Insertia unui cateter periferic este contraindicata la bratul sau mana care prezinta leziuni, edeme, arsuri, la bratul sau mana corespunzatoare plagii operatorii la pacientele mastectomizate.

De obicei, daca o vena este lezata ( hematom , echimoza etc) se va alege un nou loc de punctionare intotdeauna deasupra zonei lezate, niciodata sub zona lezata.

Materiale necesare:

- paduri alcoolizate

- manusi

- garou

- cateter pentru vena periferica

- solutiile de administrat

- perfuzor

- stativ

- fixator transparent pentru cateter

- comprese

Dimensiune	Culoare		Diametru interior-exterior (in mm)	Lungime (in mm)	Flux (in ml / minut)
14	Portocaliu		1.6 -2.1	45	240
16	Gri		1.3 -1.7	45	180
17	Alb		1.2 - 1.5	45	125
18	Verde		0.9 -1.3	45	90
20	Roz		0.8 - 1.1	32	60
22	Albastru		0.6 - 0.9	25	36
24	Galben		0.5 - 0.7	19	20
26	Violet		0.4 - 0.6	19	13

 Pregatirea echipamentului:

- se verifica medicatia prescrisa , data de expirare , aspectul solutiilor de administrat

- se ataseaza perfuzorul la flaconul cu solutie in mod steril si se scoate aerul

Insertia cateterului:

-se pozitioneaza stativul cu solutia perfuzabila si perfuzorul atasat cat mai aproape de patul pacientului

-se confirma identitatea pacientului

-se explica procedura pacientului pentru a-i reduce anxietatea (care poate produce vasoconstrictie si implicit, un abord mai dificil al venelor) si a ne asigura de cooperarea sa

-se spala pe maini

-se selecteaza locul punctionarii. Daca se prevede o terapie intravenoasa de lunga durata se va incepe cu venele din portiunea distala pentru a schimba, cu timpul, locul punctionarii din ce in ce mai proximal. Daca trebuie administrata o substanta iritanta  sau un volum mai mare de lichide, se va alege o vena mare

-se pozitioneaza pacientul intr-o pozitie confortabila , cu bratul sprijinit si pozitionat in jos pentru a permite umplerea venelor bratului si mainii

-se aplica garoul la aproximativ 15 cm mai sus de locul de punctionare, pentru a dilata venele. se verifica pulsul radial.Daca acesta nu este palpabil se va largi putin garoul pentru a nu face ocluzie arteriala

-se palpeaza o vena cu ajutorul indexului si al degetului mijlociu al mainii nondominante

-se trage de piele pentru a fixa vena

-daca vena nu se simte bine se va alege alta

-daca este palpabila dar nu suficient de palpabila se cere pacientului sa isi inchida si sa-si deschida pumnul de cateva ori sau se tapoteaza cu degetele de-a lungul venei

-garoul nu se va mentine mai mult de 3 minute. Daca in tot acest timp nu s-a reusit inserarea cateterului -se va desface garoul pentru cateva minute si se va relua tehnica

-se pun manusile

-se dezinfecteaza locul ales pentru punctionare cu paduri alcoolizate dinspre interior spre exterior  si se lasa sa se usuce pielea ( uneori, va fi necesar ca in prealabil sa fie indepartat parul din zona respectiva la pacientii cu pilozitate accentuata)

-se va lua branula in mana dominanta si se va tine intre police si index ( daca are aripioare branula se va tine de acestea ) iar cu policele mainii nondominate se va trage piele de sub vena pentru a o fixa si a o exprima

-se va avertiza pacientul ca va simti o intepatura

-se va introduce cateterul cu amboul acului in sus, sub un unghi de aproximativ 15 grade, direct prin piele pana in vena printr-o singura miscare, verificand daca apare sange in capatul cateterului care confirma ca acesta este in vena

-din momentul in care apare sangele exista mai multe metode de a introduce cateterul in vena. Se desface garoul apoi fie se continua impingerea cu grija ( pentru a nu perfora vena prin celalalt perete) a cateterului pana la jumatatea sa si apoi se scoate acul in acelasi timp cu impingerea totala a canulei de plastic , atasandu-se imediat fie perfuzorul fie seringa , presand usor pe vena pentru impiedicarea sangerarii; fie se scoate acul imediat dupa punctionarea venei si aparitia sangelui si se ataseaza rapid si steril perfuzorul solutiei de administrat. Se porneste perfuzia in timp ce cu o mana se fixeaza vena si cu cealalta se impinge canula de plastic. Este o metoda care nu prezinta riscul perforarii venei deoarece cateterul este introdus fara a mai avea acul in el si deoarece solutia perfuzata dilata vena facand mai usoara avansarea cateterului

-dupa introducerea cateterului se curata locul cu paduri alcoolizate, se arunca acul cateterului in recipientul de intepatoare

-se regleaza ritmul de administrare a perfuziei

-se fixeaza cateterul cu un fixator transparent si semipermeabil dupa ce se usuca dezinfectantul pe piele

-fixatorul se desface in mod steril si se aplica pe locul de insertie lipind bine marginile pentru a preveni iesirea accidentala a cateterului

-se fixeaza si tubul perfuzorului de mana pacientului avand grija insa sa lase libertate de miscare si sa nu fie fixat in extensie deoarece poate trage cateterul afara din vena la o miscare mai brusca

-daca cateterul se afla in zona articulatiilor mainii , de exemplu, se va pune un propsop rulat sub articulatie si se plaseaza mana pe el

-indepartarea cateterului se va face la terminarea terapiei intravenoase sau atunci cand vechiul cateter nu mai este functional si pacientul necesita in continuare tratament intravenos. Se opreste perfuzia si se clampeaza perfuzorul, indepartandu-se apoi cu blandete fixatorul de pe branula. Folosind o tehnica sterila se va deschide o compresa sterila. Se vor pune manusi si se plaseaza compresa sterila cu o mana peste locul de insertie a cateterului, iar cu cealalta mana se va scoate branula printr-o miscare paralela cu pielea

-se va inspecta branula scoasa pentru ca sa nu lipseasca din ea portiuni care sa se fi rupt accidental si sa intre in circulatia sangvina a pacientului

-se face compresie pe locul punctionarii timp de 1-2 minute, se curata zona si apoi se aplica un bandaj adeziv

-daca apar secretii la locul de insertie a cateterului capatul acestuia va fi taiat cu o foarfeca sterila direct intr-un recipient steril si trimis la laborator pentru analizare

-se va indica pacientului sa-si restranga  pentru 10 minute activitatea membrului care a avut cateterul si sa pastreze bandajul adeziv timp de 1 ora de la indepartarea branulei

 Considerati speciale:

-terapia intravenoasa produce de cele mai multe ori anxietate bolnavului.

-pentru a-i reduce teama si a ne asigura de cooperarea sa, procedura trebuie explicata pacientului in detaliu.

-astfel, se va explica pacientului ca va ramane la locul punctionarii un cateter de plastic la care se va atasa un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor solutii indicate de medic sau o seringa pentru adminstrarea antibioticelor sau altor substante prescrise.

-se va explica pacientului ca aceasta il scuteste de inteparea repetata pentru adminstrarea tramentului

- i se va explica, de asemenea, ca durata si tipul tratamentulu vor fi indicate de medic

-se aduce la cunostinta pacientului orice modificare survenita in schema de tratament

-de-a lungul tratamentului pacientul trebuie invatat sa anunte orice modificare in rata de administrare potrivita de asistenta( daca perfuzia se opreste sau merge mult mai rapid), daca incepe sa-l doara .

-de asemenea, i se va preciza ca nu va trebui sa loveasca sau sa bruscheze locul unde branula este inserata

-se va explica tehnica indepartarii branulei, cat timp se va tine compresie la locul de insertie cat  si faptul ca va fi apt sa isi foloseasca mana respectiva la fel de bine ca inainte de montarea branulei

-se vor schimba fixatoarele branulei la pacientii cu terapie intravenoasa indelungata la fiecare 48 de ore sau ori de cate ori acestea se dezlipesc sau se murdaresc

-se va schimba cateterul la fiecare 72 de ore la pacientii care necesita aceasta si se va alterna locul de insertie a acestuia

-pacientii care vor fi externati cu catetere periferice vor trebui invatati sa-l ingrijeasca si protejeze si cum sa identifice eventualele complicatii si disfunctionalitati

-pacientul va trebui sa-si inspecteze periodic acasa locul de insertie si sa anunte echipa de ingrijiri daca apar edeme , roseata , durere

Complicatii:

Complicatiile care pot surveni in cadrul terapiei intravenoase pe cateter periferic trebuie avute in vedere, prevenite, iar, daca apar, cunoscute metodele de actionare in aceste situatii. Aceste complicatii sunt:

-flebitele ( roseata la locul de insertie si de-a lungul venei, durere, edem, scleroza venei, uneori febra) datorate fie pastrarii timp indelungat a unui cateter in vena, medicamente sau solutii administrate care au pH prea mare sau prea mic sau osmolaritate crescuta, deplasarea branulei in vena prin frictionare. Flebitele pot fi prevenite prin schimbarea la timp a cateterelor si securizarea lor printr-o fixare atenta , impiedicand miscare in vena

-extravazarea solutiilor ( va apare o umflatura la locul de insertie si in in jurul sau, descresterea temperaturii pielii din zona, durere, senzatie de arsura ) prin perforarea venei sau dislocarea cateterului din vena. Se va opri perfuzia imediat, se va aplica gheata imediat dupa si apoi comprese caldute mai tarziu. Extravazarea solutiilor administrate poate fi prevenita prin verificarea periodica a locului de insertie a cateterului, prin aplicarea corecta a fixatorului transparent care permite ca aceasta verificare periodica sa fie foarte usor de facut

-impermeabilitatea cateterului ( perfuzia nu mai curge , iar daca pacientul are infuzomat sau injectomat acesta intra in alarma) datorita neheparinizarii perodice a cateterului dupa fiecare administrare, nefolosirii indelungate sau formarii de cheaguri de sage atunci cand pacientul se plimba si sangele umple cateterul si stationeaza acolo. Permeabilitatea cateterului se poate mentine prin heparinizare sau adminstrare de solutie normal salina dupa fiecare folosire si invatarea pacientului sa tina mana cu branula ridicata in dreptul cotului atunci cand se plimba

- hematom ( sensibilitate crescuta la orice atingere a zonei, vanataie, impermeabilitate) datorita perforarii peretului opus in timpul inserarii cateterului, compresie ineficienta dupa indepartarea branulei. Se va scoate branula, se va aplica compresie. Formarea de hematoame poate fi prevenita prin efectuarea corecta a tehnicii de insertie a cateterului, de o marime potrivita venei abordate si prin eliberarea garoului cat mai repede posibil dupa insertia cateterului

-sectionarea cateterului, de obicei capatul acestuia care este introdus in vena, datorita reinsertiei acului de-a luncul tecii de plastic, in timp ce cateteru este in vena. Se va incerca recuperarea partii sectionate daca este la vedere, daca nu , se aplica garou deasupra locului de insertie si se anunta medicul si radiologul. Sectionarea cateterului se poate preveni neintroducand niciodata acul inapoi in cateter pentru a incerca insertia sa ci se scot amandoua odata si se incearca inca o data insertia cu alt cateter

-spasme venoase ( durere de-a lungul venei, albirea pielii din jurul venei respective, rata scazuta de curgere a solutiei perfuzate chiar daca perfuzorul este declampat) datorita administrarii inadecvate de substante iritative si in dilutii insuficiente , administrarii de solutii perfuzabile reci( sau transfuzie cu sange rece), adminstrarea prea rapida a solutiilor chiar daca sunt la temperatura camerei. Se vor aplica comprese cu apa calduta, se va descreste ritmul de adminstrare. Spasmul venos poate fi prevenit prin administrarea de sange si solutii la temperaturile potrivite

-reactii vasovagale ( colaps brusc al venei in timpul punctionarii, paloare, ameteala, greata, transpiratii, hipotensiune ) datorita producerii de spasm venos cauzat de anxietate si durere .Pacientul va fi asezat in pat cu picioarele mai sus decat capul, este incurajat sa respire adanc, se masoara semnele vitale. Aceste situatii pot fi prevenite prin explicarea procedurii pacientului, reducerea anxietatii acestuia si eventual, folosirea unui anestezic local inainte de punctionarea venei

-tromboze ( durere , roseata , umflatura , impermeabilitate) datorita afectarii celulelor endoteliale ale venelor favorizand formarea de trombi. Se va indeparta cateterul si se va insera intr-o alta zona, se vor aplica comprese cu apa calduta, se va supraveghea pacientul si observa daca apar semne de infectie. Formarea trombozelor poate fi prevenita prin insertia unui cateter periferic folosind o  tehnica corecta, fara a leza vena

-infectii sistemice ca septicemia sau bacteriemia ( febra, frisoane, indispozitie fara motiv aparent) datorita unei tehnici nesterile, aparitiei flebitelor severe care favorizeaza dezvoltarea organismelor, fixare insuficienta a branulei ceea ce permite miscarea ei in vena si introducerea organismelor in circulatia sangvina, mentinerea indelungata a unui cateter, sistem imun slab dezvoltat sau folosirea unor solutii perfuzbile contaminate. Se va anunta imediat medicul la aparitia semnelor specifice descrise. Se va indeparta cateterul si se vor obtine culturi de la locul insertiei, se va taia cu o foarfeca sterila capatul cateterului si se va trimite la laborator pentru analizare, se vor monitoriza semnele vitale, se vor administra medicatia si antibioterapia prescrise. Prevenirea infectilor sistemice se poate face folosind cu strictete o tehnica sterila atat la insertia cateterlui cat si la cuplarea perfuzoarelor la solutiile de perfuzat si la branula, la intreruperea perfuziilor sau la indepartarea cateterului

- reactii alergice ( prurit, bronhospasme, urticarie, edem la locul de insertie a cateterului) pana la  reactii anafilactice cu stop cardiac , datorate faptului ca pacientul este alergic la substanta administrata. In acest caz se va opri perfuzia imediat, se mentin permeabile caile respiratorii, se anunta imediat medicul, se vor adminstra antihistaminicele, antiinflamatoarele si antipireticele care se prescriu cat si epinefrina si cortizon daca se indica. Reactiile alergice se previn printr-o completa anamneza a pacientului care sa contina istoricul alergenic al acestuia , efectuarea testarii la medicamente( in special antibiotice) inaintea primei administrari cu monitorizare atenta timp de 15 minute de la testare sau de la adminstrarea unui nou medicament fara testare

-incarcare circulatorie ( disconfort, turgescenta venei jugulare, dificultate respiratorie, cresterea tensiunii arteriale, respiratie zgomotoasa ( cu “ haraituri”), dezechilibru intre lichidele eliminate si cele ingerate, administrate) datorata unui calcul gresit al cantitatii de lichide ce trebuie adminstrat cat si administrarii prea rapide a acestuia. In acest caz se ridica capul patului astfel incat pacientul sa stea semisezand , se administreaza oxigen, se anunta medicul, se administreaza diuretice daca se prescriu. Pentru a preveni incarcarea circulatorie se va verifica periodic rata de administrare a perfuziilor pentru a observa din timp eventualele dereglari si schimbari, se calculeaza cu atentie cantitatea care trebuie administrata, se verifica si monitorizeaza diureaza pacientilor cu tratament perfuzabil de solutii pentru a putea face un bilant corect

-embolie ( dificultate respiratorie, puls slab batut, cresterea presiunii venoase centrale, hipotensiune, pierderea constientei) datorita impingerii aerului in vena prin schimbarea flacoanelor de solutie si impingerea aerului de pe perfuzor in vena.Se va inlatura perfuzia, se va chema medicul, se va pozitiona pacientul pe partea stanga in pozitie Trendelenburg pentru a permite aerului sa intre in atriul drept, se va administra oxigen.Prevenirea emboliei se face scotand aerul cu atentie din perfuzor inainte de cuplare la cateter si schimbarea flacoanelor cu verificarea perfuzorului, securizarea conexiunilor dintre perfuzor si cateter si dintre perfuzor si flacon.