DEFINITIE: revarsarea de sange inafara sistemului
vascular, fapt care
determina
perturbari sangvine atat cantitative cat si calitative,
care vor atrage tulburari cu rasunet
asupra intregului
organism.
Clasificarea
hemoragiei
se face dupa mai
multe criterii:
- dupa cantitatea de sange pierduta
: -minora <
500 ml.
-moderata :
500-1500ml.
-majora
>1500ml.
- dupa durata
si ritmul
sangerarii: -
acute, indiferent de cantitate sunt pierderi produse in scurt timp.
-
dupa etiologie: -traumatice: apar dupa traumatisme si interventii chirurgicale
- netraumatice: CID
, diateze hemoragice, sdr. Hemoragipare,
medicamentoase.
-in functie de sediu - externe
- interna exteriorizata(metroragia, hematuria, hematemeza,
etc.
-interna neexteriorizata (hemopericard, hemoperitoneu, hemartroza, hemotorax)
- interstitiala: echimoza, hematoame in organe si tesuturi.
-in
functie de momentul
aparitiei
,
hemoragiile pot
fi:
- Primitive: apar imediat dupa
traumatism
- Secundare: apar la distanta de
traumatism sau dupa infectii
severe.
- in functie de tipul
vasului
implicat: - arteriale: sange rosu , cantitate
mare,
caracter pulsatil
- venos: rosu inchis, caracter continuu
- capilare:
aspect difuz, la suprafata.
Gravitatea
hemoragiei:- depinde de mai
multi parametri
1.
Cantitatea de sange pierdut – intr-o hemoragie minora
(<300-500ml sange),
organismul compenseaza in intregime pierderea, fara aparitia manifestarilor clinice.
Intr-o hemoragie moderata – se
poate
produce decompensare hemodinamica, o
asemenea hemoragie fiind greu tolerata de
organism
2.
Viteza pierderii sangelui: - hemoragie rapida, acuta, poate fi mortala, chiar daca
nu este intr-o cantitate foarte
mare.
- hemoragii mici si repetate au
un prognostic mai bun
3.
Originea hemoragiei: sunt mai
grave hemoragiile arteriale, datorita faptului ca se produc pierderi de sange mari intr-un timp scurt.
No comments:
Post a Comment