PATOLOGIA CHIRURGICALA A FICATULUI SI A CAILOR
BILIARE
CHISTUL HIDATIC HEPATIC
Este o afectiune tumorala hepatica ,data de un
parazit numit Taenia echinococcus care in stare adulta se gaseste in intestinul
unor carnivore (caine,pisica,lup,vulpe) iar in stare larvara, sub forma de
chist, in viscerele unor mamifere(gazde
intermediare):om,oaie,porc,vaca,maimuta.
Infectarea omului se poate realiza
pe 2 cai:
- Contaminarea directa-prin contact
direct al omului cu animalul
- Contaminarea indirecta-mai rara-prin
apa infestata sau legume crude nespalate
Simptomatologie
In stadiul pretumoral:
v
Manifestari alergice intermitente
v
Sindrom dyspeptic biliar
-aceasta perioada
poate dura ani de zile
In
stadiul tumoral-imbraca diverse aspecte,in functie de localizarea tumorii si
dimensiunile acesteia
v Chisturile anterioare ale fetei convexe
hepatice-se manifesta prin evidentierea clinica a tumorii in hipocondrul drept
v Chisturile postero-superioare cu evolutie
toracica:dureri intercostale,tuse uscata,dispnee intermitenta
v Chisturile centrale-hepatomegalie,fara
icter sau ascita
v
Chisturile lobului stg.-splenomegalia
-ceea ce
impresioneaza sunt: mentinerea nealterata a starii generale vreme indelungata ,absenta ascitei
si a tulburarilor digestive
Diagnostic
Teste serologice si biologice:
v Eozinofilia sangvina crescuta >10%-in
50 % din cazuri
v Reactia Cassoni-este o reactie
intradermica produsa la injectarea de 0,10-0,20 ml antigen hepatic
v Reactia de fixare a complementului Parvu
este pozitiva la peste 50% din cazuri;este pozitiva si 2 ani de la vindecare
v
Imunoelectroforeza
Scintigrama hepatica,ecografia,CT
Evolutie
-cresterea
tumorii se face lent ,in 6 luni,ea atingand 2 cm ;dupa 15-20 ani,diametrul
tumorii ajunge la 10-20 cm
-evolutia
spontana a chistului hidatic prezinta mai multe posibilitati:
Cresterea in volum
Rupturi
in organelle vecine-cai biliare ,tub digestiv,bronhii sau in cavitati
seroase(peritoneala,pleurala,pericardica)
Supuratia continutului chistului
Dupa
20-30 ani,de multe ori se produce o involutie spontana a chistului ,cu moartea parazitului si
calcificarea chistului
Tratament
-este exclusiv
chirurgical;trebuie sa rezolve 2 obiective:
Inactivarea
si evacuarea parazitului-se face prin
introducerea prin punctie a unei solutii de formol 2%,lasata sa
actioneze 10 min.dupa care incepe golirea chistului prin aspiratie
Desfiintarea cavitatii restante-procedee:
v
Chistectomia
totala-in chisturile superficiale,care nu au relatii cu elemente
vasculo-biliare importante
v
Chistectomia
partiala-presupune excizia mai mult sau mai putin intinsa din membrana
perichistica –metoda cea mai des folosita
v
Hepatectomia-in
leziunile multiple ale unuia din lobi sau in cavitatile restante cu pereti duri
calcificati,ce ocupa in totalitate un lob hepatic
-indiferent de
procedeul ales,este obligatoriu drenajul extern al cavitatii restante iar cand
intraoperator se constata cointeresarea caii biliare principale,asigurarea
permeabilitatii acesteia ca si drenajul extern de tip Kehr se impugn
TUMORI BENIGNE
HEPATICE
Clasificare
De
origine parenchimatoasa :adenoma,hamartom,colangiom
De origine
conjunctiva:angiom,limfangiom,leiomiom,fibrom,lipom
Angioamele hepatice
Sunt tumori
aparute ca urmere a proliferarii tesutului reticuloendotelial al ficatului.
Simptomatologie
-saraca si
nespecifica;cand tumorile ating dimensiuni mari ,se pot intalni:
Hepatomegalie uniforma sau partiala
Tulburari
digestive prin compresiune extrinseca a stomacului si duodenului ,ajungand pana
la a mima stenoza pilorica
Rareori icter mechanic
Diagnostic
Rdf.abdominala
pe gol-modificari asimetrice ale umbrei hepatice
Tranzit
baritat gastro-duodenal-relatiile tumorii cu organelle vecine
Colangiografia-evidentiaza
cointeresarea cailor biliare extrahepatice
Scintigrama si ecografia
Arteriografia
selectiva-permite vizualizarea tumorii si orientarea punctiei biopsice
CT
Tratament
-chirurgical-se
adreseaza tumorilor unice si bine delimitate
TUMORI HEPATICE MALIGNE
Cancerul hepatic primitiv
Etiopatogenie
-se intalneste
frecvent la adultii tineri,characteristic tarilor din Africa si Asia
-factori favorizanti:
Malnutritia
Parazitoze
ce produc fibroze hepatice si regenerare secundara(schistosomiaza,etc.)
Ciroza hepatica in 2/3 -3/4 din cazuri
Unele ciuperci din cereale mucegaite
Simptomatologie
-debut insidios
cu meteorism,inapetenta,greata,astenie,dureri in hipocondru drept si
epigastru,stari febrile inexplicabile
-la ex.obiectiv
se constata:
Ø
Hepatomegalie
cu ficat dur si sensibil
Ø Icter
mechanic in 50% din cazuri
Ø Ascita
apare in fazele avansate
Ø Febra
intermitenta
Investigatii
Ø Ex.de
laborator:
ü Anemie
de diferite grade
ü Leucocitoza
cu neutrofilie
ü Cresterea
fosfatazelor alkaline
ü Scaderea
glicemiei
Ø Ex.radiologic:
ü
Arteriografia
selectiva hepatica-arata cresterea vascularizatiei tumorii
ü
Splenoportografia-arata
amputari ale unor ramuri vasculare
ü CT
Ø Ecografia
Ø Testul
cu alfafetoproteina
Tratament
Ø In
primul rand chirurgical
Ø Se
mai incearca:
ü
Ligatura
arterei hepatice ce duce la ischemia si necroza tumorii
ü
Chimioterapie
selective prin cateterizarea arterei hepatice
ü Radioterapie
cu cobalt radioactive
Prognostic
-sever,rar s-au inregistrat supravietuiri de 2-3 ani dupa
rezectii hepatice sau chimioterapie
ABCESELE HEPATICE
Sunt afectiuni supurative unice sau multiple,localizate in
parenchimul hepatic.
Etiologie
Abcese amoebiene-date de Entamoeba
histolytica,caracteristice tarilor tropicale
Abcese
piogene-date de agenti microbieni diversi:Escherichia
coli,streptococul,stafilococul auriu,etc.
Patogenie
Caile de
patrundere a agentilor microbieni in parenchimul hepatic sunt:
Calea
directa-ca urmare a traumatismelor hepatice
Calea hematogena-arteriala sau venoasa
Simptomatologie
v
aparitia
abceselor secundar unei supuratii la distanta se manifesta prin agravarea
starii septice initiale
v
cand
apar posttraumatic,debuteaza insidios prin:astenie,febra,dureri epigastrice sau
in hipocondru drept apoi se contureaza net starea septica:febra de tip
septic,frison,transpiratii reci,limba prajita,varsaturi
v la
ex.obiectiv:
ü
icter tegumentar
ü
hepatomegalie dureroasa
ü submatitate si raluri subcrepitante la
ascultatie la baza hemitoracelui drept
Investigatii
ex.de laborator:
ü hiperleucocitoza=20000-30000
cu polinucleoza
ü anemie
ü fosfataza
alcalina crescuta
ex.radiologic-ridicarea
hemidiafragmului drept,cu diminuarea mobilitatii acestuia
-imagine hidro-aerica in aria hepatica(in cele cu anaerobi)
scintigrama hepatica
ecografia si punctia hepatica
Evolutie
-abcesele
multiple sunt foarte grave,evoluind rapid spre casexie,alterarea starii
generale,moarte
Tratament
medical-antibiotice
in doze mari ,in functie de antibiograma
chirurgical-are ca obiectiv,evacuarea puroiului
prin drenaj efficient
LITIAZA BILIARA
Este aparitia de calculi in vezica biliara si apare cu precadere la
femei,dupa 40 ani.
Etiopatogenie
tulburari
metabolice ce modifica raportul componentelor biliare,facand posibila
precipitarea unora din aceste componente:
Ø excesul
de cholesterol in bila
Ø
scaderea
concentratiei de acizi biliari si lecitina
Ø staza
si infectia biliara
Ø
sarcina,cosumul
de contraceptive(minim 2 ani)-favorizeaza staza biliara
imposibilitatea
colecistului de a-si evacua convenabil continutul –cauze mecanice:stenoze
inflamatorii,modificari distrofice
cervico-cistice(adenomiomatoza,colesteroloza),anomalii congenitale biliare,etc.
Simptomatologie
faza tulburarilor dispeptice:
Ø meteorism,flatulenta
Ø greata,migrena
Ø astenie,tulburari
de tranzit
faza
durerilor paroxistice=colica biliara=durere violenta in hipocondru drept,cu
iradiere epigastrica,umar drept;b.este agitat,are greata ,varsaturi
Investigatii
-ecografia-ecouri puternice,uneori mobile cu pozitia bolnavilor;prelungirea
ecoului(“con de umbra)
Complicatii
infectioase-colecistita acuta,colecistita
cronica
migratorii-hidrops vezicular(bila neinfectata)
fistulare
si perforative-fistula bilio-duodenala,fistula bilio-colica,ileus
biliar(caculul ajunge in duoden sau in colon)
degenerativ-neoplazice-85%
din N.colecistului survin la un purtator de calculi biliari
Tratament
disolutia
chimica-putin folosita in practica-se administreaza acizi
biliari:chenodezoxicolic si ursodezoxicolic,minim 1 an.la purtatorii
asimptomatici de calculi care refuza operatia;raspund caculii bogati in
cholesterol si saraci in calciu;nu se utilizeaza in litiazele complicate
litotritia
extracorporeala-principiul consta in sfaramarea calculilor prin unde de soc
acustic ce vor crea microfisuri in structura calculului si-l vor fragmenta
-criterii ce trebuie indeplinite de pacienti:
Ø calcul
unic<3 cm
Ø bila
neinfectata,canal cystic liber
Ø
perete
vezicular nealterat,cu motricitate pastrata
-contraindicatii:
Ø UGD,sarcina
Ø Anevrisme
regionale
-este necesara
asocierea cu tratament peroral de
disolutie chimica maxim 2 ani
-sunt necesare
mai multe sedinte de cate 30 minute ,in fiecare sedinta administrandu-se cca
1500 unde de soc
litotritia
percutana-metoda de radiologie interventionala practicata doar la pacientii cu
risc chirurgical crescut;presupune distrugerea calculilor si extractia
fragmentelor,urmate de instalarea unui drenaj extern temporar al colecistului
colecistectomia:
Ø
pe
cale laparoscopica-contraindicata la cei cu antecedente de interventie
chirurgicala supramezocolica si la cei cu plastron vesicular
Ø
pe
cale deschisa(clasica)-doar pentru contraindicatiile laparoscopiei
COLECISTITA ACUTA
Este inflamatia
acuta a peretului vezicular,coexistand cu un obstacol litiazic
infundibulo-cistic.Reprezinta complicatia cea mai frecventa a litiazei veziculare.
Tablou clinic
Ø
durere
intensa in hipocondru drept sau in regiunea epigastrica,devine din ce in ce mai
intensa,nu cedeaza (sau cedeaza incomplet) la antialgice si spasmolitice
uzuale;treptat,durerea devine permanenta,ocupa o suprafata mai mare,limiteaza
miscarile respiratorii si imobilizeaza antalgic b.
Ø greata,varsaturi
Ø frison-repetat,characteristic
formelor flegmonoase si gangrenoase
Ø febra-
Ø
icter-modest,pasager,apare
la mai multe ore dupa durere si cedeaza spontan
Investigatii
de laborator:
Ø
leucocitoza-intre 8000-20000/mm3
Ø
amilaze serice-moderat crescute
Ø
bilirubina conjugata-crescuta
Ø
VSH,fibrinogen-crescute
Ecografia-cel
mai valoros ex.
Tratament-medical-se aplica 48-72 ore:
Repaus
digestiv,eventual aspiratie gastrica in caz de varsaturi repetate
Reechilibrare hidroelectrolotica
Antibiotice cu spectru larg
Combaterea
durerii prin antialgice uzuale;se vor evita opiaceele care produc hipertonie
oddiana
Perfuzii
litice,inclusiv cu Procaina1% ,lent
-chirurgical:intervalul optim al
interventiei este situat in primele 4-7 zile de la debutul bolii;se practica
colecistectomia-interventie de electie care extirpa sediul inflamatiei
No comments:
Post a Comment