Ulcerul gastric si ulcerul duodenal

Ulcerul gastric sau duodenal (U.G., U.D.) – defineste o pierdere de substanta localizata la
nivelul peretelui gastric sau duodenal, care intereseaza mucoasa si depaseste musculara mucoasei,
putand uneori cuprinde toata grosimea peretelui.
Ulcerul gastric este o boala frecventa, afectand impreuna cu localizarea duodenala (mai
frecventa de trei ori) 1,6% din populatie la un moment dat si aproximativ o persoana adulta din 10
are sau va avea candva in viata un ulcer. Ulcerul gastric este mai frecvent dupa varsta de 50 ani,
avand o predominanta la femei, iar U.D intre 20-45 ani si este mai frecvent la barbati.
Etiopatogeneza
Nici pana astazi problema etiopatogenezei ulcerului nu e pe deplin cunoscuta. Odata cu
descrierea Helicobacter pylori, “bacteria secolului XX”, s-a crezut pentru o perioada scurta de timp ca
toate necunoscutele au fost aflate. Pe masura ce prevalenta bacteriei a scazut si a fost tot mai
frecvent descris ulcerul non-H.pylori, s-a recurs din nou la teoria multifactoriala, considerandu-se ca

nu poate fi data o explicatie unitara.
Explicatia patogeniei ulcerului are drept schelet dezechilibrul dintre factorii de agresiune si cei
de aparare ai mucoasei. Din factorii de aparare fac parte: mucusul, regenerarea epiteliala si
vascularizatia. Factorii de agresiune ar fi:
a) endogeni: acidul si pepsina (“unde nu-i acid nu-i ulcer”)
b) exogeni: infectia cu Helicobacter pylori
- fumatul
- stresul fizic si psihic
- medicamentele – AINS, corticosteroizii
- alimentatia3
Deasemeni, mai sunt incriminati factori genetici, grupa sanguina OI fiind mai predispusa
pentru ulcer duodenal.
Simptomatologia
Simptomatologia variaza de la forme asimptomatice (descoperite intamplator la o EDS
efectuata pentru o alta indicatie), pana la formele clasice, cu durere caracteristica.
Durerea este simptomul cardinal, fiind prezenta aproape in toate cazurile.
Localiarea durerii este de obicei epigastrica, cu iradiere in spate.
Intensitatea durerii este variabila: unii o prezinta sub forma de arsura, crampa sau distensie
dureroasa epigastrica; la alti bolnavi insa durerea este destul de intensa. Este important de semnalat
faptul ca durerea ulceroasa dispare de obicei dupa instalarea unei hemoragii digestive.
Ritmicitatea este o caracteristica importanta a durerii ulceroase. Orarul durerii poate da unele
indicatii asupra lolcalizarii ulcerului. Astfel, durerea este “precoce” (la 10-30 minute dupa masa) in
ulcerul cardiei, “semitardiva” (la 1-2 ore) in ulcerul micii curburi, “tardiva” (la 3-4 ore) in ulcerul
antro-piloric si “hipertardiva” (la 5-6 ore) in U.D.; aceasta din urma aparand pe stomacul gol,
inaintea mesei urmatoare, a mai fost descrisa sub denumirea de foame dureroasa (care se calmeaza
dupa ingestia de alimente). Ritmicitatea alimentara a durerii ulceroase se desfasoara in urmatoarea
succesiune: mancare –durere- calmare in U.G. si durere- mancare- calmare in U.D.
Periodicitatea - perioade dureroase (2-4 saptamani) alternand cu perioade de acalmie (cateva
luni). La unii bolnavi imbraca un caracter sezonier (primavara si toamna) (“marea periodicitate”)
Un alt aspect important al durerii ulceroase este calmarea acesteia dupa administrarea de
alcaline sau antisecretorii gastrice.
Varsaturile survin de obicei postprandial, sunt abundente si contin alimente semidigerate. In
mod obisnuit varsaturile sunt rare in ulcerul necomplicat, dar devin frecvente in cel complicat cu
stenoza. Dupa varsatura durerile se calmeaza, de aceea unii bolnavi si le provoaca singuri.
Alte simptome prezente in mod variabil sunt: pirozisul, greturile, eructatiile. Pofta de mancare
este in general pastrata si nu sunt rare cazurile cand in U.D. este chiar crescuta. Constipatia se
intalneste in majoritatea cazurilor de ulcer duodenal.
Investigatii paraclinice
Endoscopia este examenul de electie pentru diagnosticul ulcerelor gastrice si duodenale.
Asigura o mai mare acuratete a diagnosticului decat radiografia baritata si posibilitatea de preleva
biopsie .
Tranzitul baritat superior este o alternativaacceptabila pentru investigarea pacientilor. Acesta
insa nu diferentiaza bine ulcerele benigne de cele maligne.
Teste pentru H.pylori – la endoscopie, test respirator (al ureazei) si test serologic.4
Complicatii
In cursul evolutiei ulcerului pot apare urmatoarele complicatii:hemoragia, perforatia, stenoza,
malignizarea, periviscerita.
1. Hemoragia digestiva superioara (HDS) reprezinta complicatia cea mai frecventa a ulcerului si
se manifesta sub forma de hematemeza si melena sau de hemoragii oculte, cu anemie feripriva
secundara.
2. Perforatia ulcerului este o complicatie grava, urmata de peritonita acuta generalizata care
realizeaza tabloul clinic de abdomen acut. In unele cazuri se produce o penetrare a ulcerului in
pancreas, ficat sau colon,cand durerea devine continua, iradiere atipica, fara ritmicitate si rezistenta
la tratament.
3. Stenoza, localizata obisnuit la nivelul pilorului, determina fenomene clinice legate de
insuficienta evacuatorie gastrica.
4. Degenerarea maligna a ulcerului gastric este discutabila.
5. Periviscerita – formarea de aderente care fixeaza stomacul sau duodenul de organele din jur
(pancreas, colecist, colon).
Tratamentul
A) Tratamentul igieno-dietetic
- repausul la pat
- psihoterapia
- medicatia sedativa asociata
- evitarea starilor conflictuale
- suprimarea fumatului
- interzicerea utilizarii AINS
- dieta – se exclud alimentele iritante: ardei iute, piper, mustar, muraturi, ciorbe acre
- se evita consumul de bauturi alcoolice
- se vor respecta intolerantele individuale
- administrarea alimentelor la ore fixe, in pranzuri mici si repetate
- bananele au un rol benefic particular, intarind protectia mucoasei gastrice5
B) Tratamentul medicamentos
- medicamente care reduc aciditatea
-alcaline – bicarbonat de sodiu
- anti-H2 – ranitidina, famotidina, cimetidina
-inhibitori ai pompei de protoni – omeprazol, pantoprazol, lansoprazol.
- medicamente care cresc rezistenta mucoasei
- citoprotectori – sucralfat
- prostaglandine – misoprostol
- medicamente antiinfectioase – amoxicilina, claritromicina, metronidazol