PATOLOGIA INTESTINULUI GROS
PATOLOGIA ANORECTALA
DIVERTICULOZA COLONULUI
Def.Reprezinta o herniere a mucoasei produsa prin disocierea peretului
muscular al intestinului.Hernia diverticulara se formeaza in special in zonele
slabe ale peretului colic.
Diverticulii apar in nr.mare pe toata
suprafata colonului,dar frecventa maxima(70%)se constata la nivelul
sigmoidului.
Etiopatogenie
Apar ,de regula
,peste 40 ani,mai ales la femei,datorita incarcarii grase a subseroasei si a
ciucurilor epiploici si datorira
slabirii tonicitatii musculaturii intestinale.
Mec.producerii diverticulului nu este pe
deplin elucidat;se pare ca act.neconcordanta a musculaturii circulare si
longitudinale det.formarea unor presiuni inalte in lumenul colic care duce la
hernierea mucoasei.Cresterea pres.colice este mai frecventa la b.cu “colon
spastic”,colon iritabil, si la cei cu tendinta de constipatie.
Simptomatologie
-poate evolua mult timp asymptomatic
Ø
dureri
abd.difuze,mai accentuate in fosa iliaca stg.
Ø Constipatie,meteorism
Ø Greata,astenie
fizica
Ø Scaunul
are aspect normal,uneori cu mucus in exces sau striuri de sange
Diagnostic
Ø
Ex.radiologic-irigografia:caracteristice
sunt imaginile de bile sau
balonase suspendate de per.intestinal
Ø Colonoscopia
Tratament
A.Medical-regim alimentar fara alimente
dure(nuci,struguri,seminte de fructe,etc.),cu un aport celulozic
corespunzator,pentru a evita constipatia
-inaintea trat.este
obligatoriu sa facem un ex.coproparazitologic si sa efctuam o cura cu
Metronidazol daca este necesar
B.Chirurgical-colectomie segmentara-decizia se ia intraoperator
-forma
pseudotumorala,fistulele colovezicale,colovaginale necesita int.chir.
RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA
Este o forma
particulara de diaree,localizarea bolii fiind initial la rect apoi si la colon.
Etiopatogenie
Se intalneste mai
des in SUA si in tarile nordice,intre 18-30 ani,predominant la barbati.
-cauzele bolii
raman neprecizate
Tb.clinic
I.Per.de debut-ap.brutal,dupa
un soc afectiv
-tenesme ,rectoragii,scaune cu
mucus(glera)
-febra ,astenie
II.Per.de stare
a)simptome digestive
Ø
DIAREEA –SEMN MAJOR-4-15 scaune /zi,sangvinolente,gleroase,purulente
uneori
Ø
Dureri
abd.sub forma de colici intense ,localizate periombilical ,in flancul si fosa
iliaca stg.
Ø
Tenesme
urmate de scaune muco-sangvinolente
b)semne generale
Ø Febra
39-40-in formele acute
Ø Astenie
Ø
Scadere
ponderala mare pana la 15-20
kg
Investigatii
Ø
Rdf.abd.simpla-la b.cu stare generala alterata
Ø
Irigografia si irigoscopia-in forma acuta-lumen colonic mult
ingustat,cu dintaturi fine pe interior datorita ulceratiilor,lizereu mucos
marginal disparut
-in formele cr.-colonul apare ca un “tub de sticla”-relieful muc.sters,fara
haustratii,cu unghiurile rotunjite
Ø Rectosigmoidoscopia,fibrocolonoscopia+biopsie
-in faza ac.-mucoasa de aspect pseudopolipoid,friabila ,cu ulceratii
multiple
-in faza cr.-muc.atrofica,pseudopolipoida,lumen ingustat ,haustratii disparate
Complicatii
Ø
Dilatatia
ac.toxica a colonului,perforatia colonului
Ø Abcese
peritoneale,hemoragii massive
Ø Pseudopolipoze
Ø Stenoze
rectale si colonice
Ø Malignizarea
lez.
Tratament
ATrat.formei ac
Spitalizare si repaus la pat
Alimentatie
saraca in reziduuri care sa nu irite mucoasa colica;sunt interzise
laptele,varza,fasolea ,telina,afumaturile ,tocaturile si conservele
Reechilibrare hidroelectrolitica si
proteica+sange
Trat.medicamentos
v
Salazopyrina-per
os,in doze crescande de la 3-12 g/zi,pana la ameliorarea simptomelor,cand se
reduce treptat doza;se adm.si sub forma de microclisme,in localizarile
rectosigmoidiene concomitent cu adm.orala
APENDICITA
Este una din cele
mai frecvente affect.chir.ac.,avand un apogeu in tinerete.Intereseaza in
special sexul masculin,la pubertate.
Etiopatogenie
- Obstructia
lumenului datorita:
ü
Fecalitilor
ü
Hipertrofiei tes.limfoid
ü
Bariului neeliminat in urma explorarilor rad.ale
tractului digestiv
ü
Samburilor de fructe si legume
ü
Viermilor intestinali(ascarizi)
Manifestari clinice
Durere
abd.initial difuza apoi localizata in hipogastru sau periombilical,moderat
severa si constanta,uneori cu crampe intermitente:dupa 4-6 ore se localizeaza
in fosa iliaca dr.
Anorexia-la
95% din cazuri este primul symptom
Voma
Constipatie
anterioara durerii,multi resimtind defecatia ca o usurare a durerii
Diaree,in special la copii
B.prefera
pozitia in supinatie,cu piciorul dr.flectat pt.a ameliora durerea
Semne fizice:
v
Sensibilitate
maxima abd.in punctul McBarney(situat la intersectia 1/3 ext.cu cele 2/3
int.ale liniei ce uneste spina iliaca antero-sup.cu ombilicul)
v
Aparare
musculara la durere in fosa iliaca dr.indicand iritatie peritoneala
v
Semnul
Rowsing-durere in fosa iliaca dr.cand se exercita o presiune palpatorie in fosa
iliaca stg.(semn de iritatie peritoneala)
v
Hiperestezia
cutanata in fosa iliaca dr.
v
Rezistenta
musculara la palparea peretului abd.
Analize de lab.
Leucocitoza-10000-18000/mm3,cu
cresterea moderata a PMN
Rdf.abd.pe
rol-putin utila,posibil fecaliti
Compresie
gradata ecografica-printr-o compresiune maximala,se masoara DAP al apendicelui
–testul este considerat pozitiv daca DAP al apendicelui necomprimat este >/ 6 mm
CT-pt.un abces apendicular
Laparoscopia
Tratament
-antibioticoterapie
preoperatorie pt.a evita complicatiile infectioase
A.Apendicectomia clasica-incizia oblica Mc Burney sau transversala
Rocky-Davis,in punctul de maxima sensibilitate abdominala sau unde se palpeaza
o formatiune tumorala
-in caz de perforatie sau
gangrena,pielea si tesutul subcutanat se lasa nesuturate cateva zile si se
monteaza un tub de dren
BLaparoscopia-este utila la femeile tinere de varsta fertila si
la b.obezi
-avantaje:
Scaderea inf.postoperatorii
Diminuarea durerii
Reducerea duratei de spitalizare
Reintegrare mai rapida in munca
Tehnica: -operatorul sta pe partea stg.a b.cu monitorul
video la picioarele b.sau in partea dr.
-se stabileste
pneumoperitoneul cu o canula prin care patrunde un trocar de 10 mm inserat in ombilic
-camera
laparoscopica se plaseaza in canula respectiva,inspectandu-se cavitatea
peritoneala
-un alt trocar de
10 mm se
introduce in reg.suprapubiana,pe linia mediana si altul additional de 5 mm este plasat in flancul
dr.sau fosa iliaca dr.
-apendicele se
sectioneaza cu foarfeca sau electrocauterul si se elimina prin canula
suprapubiana
OCLUZIA INTESTINALA
Def.Oprirea completa si persistentaa tranzitului int.cu imposibilitatea
evacuarii de materii fecale si gaze.
Clasificare
1.mecanice-date
de obstruarea lumenului intestinal
2.functionale-au
ca substrat stimuli nervosi determinati de cauze variate
Etiologie
1.Ocluzii mecanice-
Obstacole
intrinseci-tumori intestinale,corpi straini,procese tuberculoase
intestinale,fecaloame
Obstacole
extrinseci-o brida de neoformatie care poate inconjura o ansa intestinala ca
intr-un lat ,stranguland-o
-un inel de eventratie sau herniar
-procese inflamatorii
-tumori din afara intestinului
-volvulus intestinal=rasucirea
anselor intestinale
2.Ocluzii functionale
-stimulii nervosa care determina ocluzia pot fi:
Excitatii
ce pornesc direct de la intestine
Excitatii
pornite de la nivelul vaselor mezenterice
Excitatii
ce se transmit de la distanta pe cale nervoasa ,ca urmare a unei colici
renale,biliare,apendiculare,a unui chist de ovar torsionat,a unei crize
gastrice
Excitatii
date de intoxicatii profesionale sau voluntare
Excitatii
pornite de la nivelul sistemului nervos medular sau cerebral,determinate de
leziuni neurologice sau tulburari psihice
Simptomatologie
Ocluzia mecanica
Durere cu character
colicativ,spasmodic,intermittent,foarte vie
Oprirea
evacuarii de materii fecale si gaze-simptomul care eticheteaza o ocluzie
Meteorism abdominal
Clapotaj
intestinal-prin percutarea mai puternica a peretului abdominal,se pune in
evidenta un zgomot characteristic celui pe care il face lichidul amestecat cu
aer
Varsaturi fecaloide
Alte
semne-scaune sanguinolente ce preced ocluzia
-ondulatii peristaltice ale peretului abdominal
-prezenta unei tumori la palparea abdomenului
Explorari paraclinice
a)semne de
laborator-G.R. si Ht-crescute datorita hemoconcentratiei,prin pierderea de
plasma
-K si
N-crescute
-Cl-scazut
b)rdf.abdominala
pe gol
c)irigografia-da
informatii asupra aspectului si locului obstacolului-este si o metoda
terapeutica
d)ED-exploreaza
polul superior si inferior al tubului digestiv
e)CT-in caz de
suspiciune a unei tumori abdominale
f)angiografia
mezenterica-aduce informatii privind obstructiile ramurilor arterelor
mezenterice sau ale arterelor colonice generatoare de ocluzii
Tratament
Obiective
v
Reechilibrarea
hidroelectrolitica a b.pre-si postoperator
v Decompresiunea
b.
v Rezolvarea
cauzei de ocluzie
v Profilaxia
recidivelor
Decompresiunea abdominala-are in vedere scaderea presiunii
intraluminale,ridicarea obstacolului si reluarea tranzitului;ea se realizeaza:
Ø
Preoperator-prin
instalarea unei sonde de aspiratie nazogastrica sau prin intubare
rectosigmoidiana cu un tub Faucher,in caz de volvulus sigmoidian
Ø
Intraoperator-prin
golirea anselor de continutul serolichidian
Ø
Postoperator-prin
mentinerea sondei de aspiratie gastrica
Rezolvarea cauzei care a produs ocluzia
Ø
Tratarea
fistulei anastomotice,abcesului peritoneal,pancreatitei,etc.
Ø
Rezectii
de intestine cu anastomoze diverse in caz de tumori,stenoze,traumatisme,etc.
Ø
Extragerea
obstacolelor intraluminale(calculi biliari,ascarizi)
Ø Sectionari
de bride sau aderente,associate sau nu cu rezectii de anse
Ø Devolvulari
de anse
Ø Rezolvarea
cauzelor de strangulare
Profilaxia
recidivelor
Ø
Spalarea
peritoneului cu aranjarea anselor in pozitie anatomica si acoperirea lor cu
epiploon
Ø
Enteroplicaturi
de diverse tipuri care previn o noua volvulare si asigura peristaltica normala
Ø
Sutura
breselor si a spatiilor decolate ce reduc posibilitatea de telescopare si
strangulare
CANCERUL RECTAL
Etiopatogenie
-inca nu exista
afirmatii certe
-factori ce maresc
riscul :
- Regim bogat in proteine(carne rosie)
- Grasimi
saturate,alcool(in special bere)
- Tutun(mai ales la barbati,la 35 ani)
- Hormonii-femeile
fac mai rar
-factori care diminua
riscul:
- Fibrele
alimentare
- Legumele-brocoli,varza,napii,conopida
- Calciul
si vitamina D
- Vitaminele A,C,E si β –carotenul
- Colecistectomia
efectuata anterior
- Existenta
adenoamelor colorectale
- RCUH
cu evolutie indelungata
- Iradierea
,factorii genetici
Tb.clinic
-evolueaza multa vreme asymptomatic
- Modificari
ale ritmului defecatiei
- Alternanta
de diaree cu constipatie
- Tenesme,dureri
- Sange proaspat ce se aseaza pe
suprafata bolului fecal
- Mucus amestecat cu un scaun fluid si sange
- Anorexie,scadere
ponderala
- La tuseul rectal-formatiune
ferma,friabila,ulcerata central,care lasa sange pe manusa examinatorului
Investigatii
o
Rdf.abd.simpla-in
urgente,pt.ocluzie sau perforatie intestinala
o Clisma
baritata
o CT
o Rectosigmoidoscopia
cu biopsie
o Colonoscopie
o Ecografia-pt.eventuale
MTS
o Markeri
tumorali serici-Ag carcinoembrionar
Tratament
A.Chirurgical-principala metoda de tratament
-obiective-ablatia
rectului tumoral,a mezorectului
-ablatia
limfonodulilor regionali
-operatiile
pt.cancer rectal au pretentia de radicalitate,se aplica numai in cazul
depistarii precoce in primele 2 stadii de evolutie
B.Local-electrocoagularea tumorii,crioterapia,iradierea de contact,excizia
locala,,laserterapia-poate fi aplicat b.care refuza interventia radicala si
prezinta tumori joase ,usor abordabile
transanal,pana la 3 cm ,fara
invazia peretului rectal
C.Chimioterapia-raspuns dezamagitor
CANCERUL COLONULUI
Etiologie-necunoscuta
-factori de risc si care diminua
riscul-la fel ca la cancerul rectal
Tablou clinic
o
Manifestari
generale-inapetenta,astenie,scadere ponderala,subfebrilitate,febra
o
Tulburari de tranzit intestinal:
v Initial apare tendinta la constipatie,ce
se agraveaza progresiv si nu cedeaza la laxative si purgative
v In localizarile sigmoidiene si ale
valvulei ileocecale intalnim scaune diareice cu caracter dizenteriform
v
Alternanta constipatie-diaree
o
Durerea-in
fazele incipiente este vaga,devine
intermitenta si sub forma de crampe in starile subocluzive;cand este constanta
este semn de MTS
o
Hemoragia-poate
fi evidenta sau oculta,cu sange de culoare inchisa (in leziuni proximale) sau
rosu proaspat(in tumori ale colonului descendent sau sigmoid)
o
La
palpare-este accesibila tumora primara localizata pe cec,colon
ascendent,descendent,transvers si sigmoid
Investigatii
Irigografia-metoda
cea mai eficienta de dg.
-3 imagini sunt
tipice:lacuna,stenoza(colonul are aspect de “cotor de mar” )si stopul(cand
tumora obstrueaza complet lumenul)
Colonoscopia+biopsia
Ecografia abdominala-evidentiaza prezenta MTS
CT, RMN
Tratament-chirurgical
A.Operatii radicale:
Hemicolectomia
dreapta-cand tumora este pe cec,colonul
ascendent,1/3 proximala a transversului-presupune indepartarea ultimilor 10 cm din ileonul
terminal,cecul,ascendentul si 1/3 proximala a transversului ,la bolnavii
varstnici,tarati,obezi;refacerea continuitatii tubului digestiv se face
printr-o anastomoza ileo-colica
Rezectia de colon transvers
Rezectia
rectosigmoidiana pe cale anterioara cu anastomoza colorectala intrapelvina
Rezectii
multiviscerale-cand sunt invadate structurile invecinate
B.Operatii paliative-sunt acelea in care tumora ,MTS sau tesutul
tumoral raman pe loc
-obiective:imbunatatirea confortului
pacientilor,prevenirea unor complicatii acute,ameliorarea prognosticului
BOALA HEMOROIDALA
Hemoroizii=dilatatia
anormala,varicoasa a venelor hemoroidale.
Etiopatogenie
Constipatie,diaree,colita
Obstacol
tumoral sau tromboflebitic pe calea evacuarii normale a fluxului venos
Se
intalnesc frecvent la cei cu viata sedentara,la soferi,obezi
Tulburari hormonale
Clasificare
v
Hemoroizi externi-se gasesc dedesubtul
sfincterului anal-sunt vizibili direct
v
Hemoroizi interni-deasupra sfincterului anal,pot
fi vazuti doar cu ajutorul rectoscopului
Simptomatologie
prurit anorectal;scurgere sero-purulenta,mucoasa
prezenta
bureletelor hemoroidale interne si externe
rectoragia,durere moderata
prolaps de mucoasa cu burelete hemoroidale
Investigatii
tuseu rectal
rectisigmoidoscopie
Tratament
-in stadii incipiente:
regim
igienodietetic-evitarea excesului de alimente,condimentelor,cafelei,alcoolului
toaleta
locala riguroasa ,dupa fiecare defecatie,tamponarea regiunii cu un prosop moale
evitarea constipatiei,sedentarismului
folosirea
unor supozitoare de glicerina,hemorzon
-in caz de
hemoroizi mari,interni:scleroterapie cu Fenol 5% in ulei vegetal
-in caz de
prolaps hemoroidal-acesta trebuie reintrodus cu blandete deasupra sfincterului
anorectal
-in cazuri de
tromboza-trombectomia
-in caz de
recidiva,de hemoroizi procidenti,de tendinta la tromboza hemoroidala,cand
hemoroizii sangereaza permanent-cura chirurgicala=ligatura hemoroizilor sau
extirparea acestora
FISURA ANALA
Este o ulceratie
triunghiulara sau ovalara localizata in 90% din cazuri la nivelul comisurii
posterioare anale.
Etiopatogenie
-se intalneste
mai des intre 40-60 ani,la femei
-factori implicati:
- terenul,preexistenta
hemoroizilor
- traumatismele,infectiile
locale cronice
Simptomatologie
v
durerea-incepe
in timpul defecatiei cu o senzatie de sfasiere-arsura
-urmeaza o perioada de acalmie de cateva minute
-reapare cu o intensitate sporita 15-30 minute
-uneori durerea paroxistica persista
si intre scaune ,modificand comportamentul b.-acesta devine iritabil,are
insomnii,inapetenta,scadere ponderala
v contractura
sfincteriana
v ulceratia
v rectoragii
mici
v
la
inspectia anusului-se evidentiaza prezenta hemoroidului santinela
Diagnostic
v pe
baza anamnezei
v tuseu
rectal sub anestezie
v rectoscopie
Tratament
v in
fisurile simple-
Ø
trat.medical-combaterea
durerii si a spasmului sfincterian
-injectii subfisurare cu
Novocaina 2% sau Xilina 1%
-injectii slerozante
-dilatatie anala cu sau fara
cauterizarea ulceratiei
v in
fisurile vechi ,complicate:
-excizia ulceratiei si a
leziunilor associate
-sfincterotomie interna
paramediana mai ales cand exista o scleroza a sfincterului anal
v
in
fisurile asociate cu hemoroizi voluminosi:
-trat.chirurgical al fisurii
-trat.radical al hemoroizilor
This comment has been removed by a blog administrator.
ReplyDelete