Pages

NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE.

NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A
AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
CURS NR. 2
NEVOILE FUNDAMENTALE
CONCEPTUL VIRGINIA HENDERSON
1. a respira i ş a avea o bună circulaţie;
2. a se alimenta şi hidrata;
3. a elimina;
4. a se mişca, a păstra o bună postură;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a acţiona după credinţele şi valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a învăţa.
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
A.RESPIRAŢIA
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
A. RESPIRAŢIA
este funcţia şi capacitatea vitală a
organismului de a asigura oxigenul
necesar metabolismului celular şi
eliminarea dioxidului de carbon
rezultat din acest metabolism
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
1. Independenţa în satisfacerea nevoii
(necesităţii) de a respira
 este determinată de menţinerea integrităţii căilor
respiratorii şi a muşchilor respiratori, de
funcţionarea lor eficientă
 Etapele respiraţiei sunt:
 Ventilaţia
 difuzarea gazelor
 etapa circulatorie
 etapa tisulară
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
 Asistenta medicală face observaţii
privind etapa ventilatorie a respiraţiei.
 Respiraţia normală - eupneea – se desfăşoară
fără efort în mod silenţios iar mişcările cutiei
toracice sunt simetrice , ritmice, puţin vizibile;
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
 Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a
respira
 factori biologici
 vârsta
 la copii > adult
 sexul
 la femei val.maximă a normalului, la bărbaţi la limita
minimă
 statura
 la persoanele mai scunde>persoanele mai înalte
 somnul
 în somn, frecvenţa <decât în timpul stării de veghe
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
 postura
 poziţia corectă a toracelui permite expansiunea plămânului
 alimentaţia
 influenţează menţinerea umidităţii căilor respiratorii şi prin aportul de glucoză ,
favorizează o bună funcţionare a diafragmei şi a celorlalti muşchi respiratori
 exerciţiul fizic
 persoanele neantrenate dau semne de oboseala la un efort mai mic decât cele
antrenate
 factori psihologici
 Emoţiile influentează frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei (plânsul şi râsul)
 factori sociologici
 mediul ambiant
 procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizează respiraţia
 mediul poluat, încărcat cu particule microbiene, chimice influenţează negativ
respiraţia
 umiditatea aerului inspirat de 50-60% creează un mediu confortabil
 climatul
 influenţează frecvenţa respiraţiei (căldura, frigul, vântul, altitudinea)
 locul de munca
 prin poluare chimică sau microbiana devine un mediu nefavorabil bunei respiraţii
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Manifestări de independenţă
 frecvenţa respiraţiei
 reprezintă numărul de respiraţii /minut
 este influenţată de vârstă şi de sex
 la nou născut 30 – 50 r/min
 la 2 ani 25 -35 r/min
 la 12 ani 15 – 25 r/min
 adult 16 -18 r/min
 vârstnic 15 -25 r/min
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Manifestări de independenţă (continuare)
 amplitudinea: respiraţia este profundă sau superficială
 ritmul: reprezintă pauzele dintre respiraţii
 zgomotele respiratorii: respiraţie liniştită – normal; în somn
devine mai zgomotoasă (sforăit)
 simetria mişcărilor respiratorii: ambele hemitorace prezintă
aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre
 tipul de respiraţie:
 sunt 3 tipuri de respiraţie
 costal superior: la femei
 costal inferior: la bărbat
 abdominal:întâlnit la copii şi vârstnici
 mucozitati: mucoasa respiratorie este umedă, secreţii reduse,
transparente, dense
 tusea: este un fenomen de protecţie al organismului
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
 Interventiile asistentei pentru menţinerea independenţei în
satisfacerea nevoii
 explorează deprinderile de respiraţie ale pacientului
 învaţă pacientul
 să facă exerciţii respiratorii
 să facă exerciţii de mers, de relaxare
 să aibă posturi adecvate, care să favorizeze respiraţia
 să înlăture obiceiurile dăunătoare – îmbrăcăminte
strâmtă, tabagism, mese copioase
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
2. Dependenţa în satisfacerea nevoii
se manifestă prin:
 alterarea vocii
 dispneea
 obstrucţia căilor respiratorii
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Surse de dificultate care determină nesatisfacerea
nevoii de a respira
 surse de ordin fizic
 alterarea mucoasei şi obstrucţia căilor respiratorii
 surse de ordin psihologic
 anxietate, stresul
 situaţie de criză
 lipsa cunoaşterii
 cunoaşterea de sine
 cunoaşterea mediului ambiant
 cunoaşterea altor persoane
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Se vor prezenta 3 probleme de
dependenţă:
alterarea vocii;
dispneea;
obstrucţia căilor respiratorii.
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
a. ALTERAREA VOCII
 cauzată de procese inflamatorii la nivelul căilor
respiratorii superioare
Manifestări de dependenţă
 disfonie
 se manifestă sub forma de răguşeală, voce stinsă, voce aspră
 afonie
 imposibilitatea de a vorbi
 senzaţie de sufocare
 lipsa de aer
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
b. DISPNEEA
 se manifestă ca o respiraţie anevoioasă
 este provocată de numeroase cauze
 boli ale inimii
 boli ale plămânului
 boli ale cailor respiratorii superioare
 aerul pătrunde cu greutate în plămân, având
drept consecinţă oxigenarea defectuoasă a
ţesuturilor şi acumularea de CO2 în sânge
 pacientul este anxios
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Manifestări de dependenţă
 Ortopnee poziţie forţată, cu braţele atârnate pe lângă corp,
bolnavul stând şezând – poziţie în care poate respira
 Apnee: oprirea respiraţiei
 Bradipnee: reducerea frecvenţei respiratorii
 Tahipnee:creşterea frecvenţei respiratorii
 Amplitudine modificată: respiraţie superficială sau
profundă
 Hiperventilaţie: pătrunderea unei cantităţi mari de aer în
plămân
 Hipoventilaţie: pătrunderea unei cantităţi mici de aer în
plămân
 la nivelul extremităţiilor: nas, buze, lobul urechii,
unghii
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
 Tuse:expiraţie forţată
 Hemoptizie: hemoragie exteriorizată prin cavitatea bucală,
provenind din căile respiratorii
 Mucozităţi (sputa): amestec de secreţii din arborele traheobronşic,
formate din mucus, puroi, sânge, celule descuamate
 Dispnee Cheyne- Stokes
 Dispnee Kusmaul
 Zgomote respiratorii: sunt de diferite tipuri
 crepitante
 ronflante
 sibilante
 Cianoza:tegumente albastru-vineţii
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
c. OBSTRUCŢIA CĂILOR RESPIRATORII
Manifestări de dependenţă
 respiraţie dificilă pe nas: bolnavul respiră pe
gură
 secreţii abundente nazale:împiedică respiraţia
 epistaxis: hemoragie nazală
 deformări ale nasului:deviaţie de sept,
traumatisme
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
 strănut:expirare forţată
 aspiraţie pe nas:smiorcăit
 cornaj:zgomot inspirator cu caracter de
şuierătură, auzibil de la distanţă
 tiraj:depresiune inspiratorie a părţilor moi ale
toracelui suprasternal, epigastru, intercostal
 tuse:uscată sau umedă;persistentă
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
OBIECTIVE ŞI INTERVENŢII ALE ASISTENTEI
 Pacientul să respire liber pe nas: îndepărtarea secreţiilor nazale,
aport de lichide, umezirea aerului din încăpere, aspirarea
secreţiilor;
 Pacientul să nu devină sursa de infecţie: folosirea batistei
individuale, de unică folosinţă pentru a nu disemina secreţiile;
 Oprirea hemoragiei nazale (epistaxis): pacientul în poziţie
şezând, capul în hiperextensie, comprimarea cu policele a nării
care sângerează timp de 5-10 minute, aplicarea de comprese reci
pe frunte, nas sau ceafă, introducere de gelaspon, tampoane
îmbibate în soluţie hemostatică (apă oxigenată, adrenalină1%0, ),
pacientul nu-si va sufla nasul;
 Pacientul să prezinte mucoase respiratorii umede şi integre la
nivelul faringelui şi laringelui): se umezeşte aerul din încăpere,
repaus vocal absolut, comunicare nonverbala;
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
OBIECTIVE ŞI INTERVENŢII ALE ASISTENTEI
 Pacientul să înghită fără dificultate: întreruperea
alimentaţiei solide (lichide călduţe, gargară cu soluţii
antiseptice;
 Pacientul să fie echilibrat psihic: pregătirea pentru tehnici
de îngrijire, explorare;
 Pacientul să prezinte rezistenţă crescută faţă de infecţii,
evitarea aglomeraţiei, a schimbărilor bruşte de temperatură,
alimentaţie echilibrată;
 Să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie
la nivelul plămânilor, bronhiilor – asigurare cu aer curat,
stare de confort, umidificare, poziţie corespunzătoare pentru
intervenţii, aspirare secreţii, administrarea medicaţiei
prescrise de medic: antitusive, expectorante,
bronhodilatatoare, decongenstionante
EDUCAŢIA PACIENTULUI
Reguli pentru respiraţie corectă:
 aerul se inspiră numai pe nas, gura ramâne închisă
 inspiraţia aerului trebuie sa fie adâncă, profundă până
în abdomen
 acest mod de respiraţie are efect relaxant şi stimulent
 prin alternanţa miscărilor sus-jos diafragma execută
masaj organelor zonei inferioare şi favorizează
circulaţia sanguină
 respiraţia trebuie să fie regulată şi cu ritm egal,
constant
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Intervenţii pentru menţinerea sau
favorizarea expansiunii pulmonare:
 - exercitii respiratorii: câte 5-10 minute/zi, de
3-4 ori pe zi;
 -incitaţie spirometrică (spirometru de debit,
spirometru de volum
 drenajul toracic, evacuarea lichidului din
cavitatea pleurală; sisteme de drenaj (cu 1,
2 sau 3 flacoane).
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Intervenţiile pentru mobilizarea secreţiilor:
 - hidratarea, umidificarea, nebulizarea (cu
atomizor), tapotament timp de 1-2 minute);
 - vibraţia;
 - drenajul postural (prin schimbarea poziţiei
pacientului la 20-30 minute).
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Intervenţii pentru menţinerea căilor
respiratorii libere:
 intubaţia oro.faringiană (pipa Guedel);
 intubaţia traheală;
 aspiraţia oro şi nasofaringiana (cu ajutorul
aparatelor electrice şi sonde de aspiraţie);
 traheostomia ;
 aspiraţia traheobronşică;
Intervenţii pentru favorizarea oxigenării
tisulare:
 - oxigenoterapia prin: sondă nazală, prin masca,
ochelari oxigen, cortul de oxigen.
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
B.CIRCULAŢIA
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
CIRCULAŢIA
 este funcţia prin care se realizează
mişcarea sângelui in interiorul vaselor
sanguine, care are drept scop
transportul substanţelor nutritive şi a
oxigenului la ţesuturi, dar şi transportul
produşilor de catabolism de la ţesuturi la
organele excretoare.
Asistenta medicală supraveghează pulsul şi
tensiunea arterială.
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ
CIRCULAŢIE
Independenţa în satisfacerea circulaţiei
A.Pulsul
-reprezintă expansiunea ritmică a arterelor,
care se comprimă pe un plan osos şi este
sincronă cu sistola ventriculară
-pulsul ia naştere din conflictul dintre
sângele existent în sistemul arterial şi cel
împins în timpul sistolei
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ
CIRCULAŢIE
Factorii care influenţează pulsul
•factori biologici
-vârsta
la copilul mic >decât la adult,
-înălţimea corporală
persoanele mai scunde > decit a celor înalte
-somnul
frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa
-alimentaţia
în timpul digestiei, frecvenţa pulsului creşte
-efortul fizic determină creşterea frecvenţei pulsului, care
scade după încetarea efortului
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ
CIRCULAŢIE
Factori care influenţează pulsul (continuare)
•factori psihologici
-produc creşterea frecvenţei pulsului
emoţiile
plânsul
mânia
•factori sociali
-mediul ambiant
prin concentraţia de oxigen a aerului
inspirat, influenţează frecvenţa pulsului
Manifestări de independenţă
 frecven a ţ
 reprezintă numărul de pulsaţii/min
la nou născut 130 -140 p/min
la copilul mic 100 -120 p/min
la 10 ani 90 – 100 p/min
la adult 60 -80 p/min
vârstnic peste 80 -90 p/min
Manifestări de independenţă
ritm
sfigmograma (arteriograma)
amplitudine (volum)
tensiunea pulsului
celeritatea
coloraţia tegumentelor
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ
CIRCULAŢIE
B. Tensiunea arterială (TA)
 reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant
asupra pereţilor arteriali
 factorii care determină tensiunea arterială
 debitul cardiac
 forţa de contracţie a inimii
 elasticitatea şi calibrul vaselor
 vâscozitatea sângelui
 tensiunea scade de la centru la periferie
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Factorii care influenţează tensiunea arteriala
 factori biologici
- vârsta
- somnul
- activitatea
 valorile iniţiale după încetarea acestuia
 factori psihologici
 emoţiile, bucuriile, anxietatea determină creşterea tensiunii arteriale
 factori sociologici
 climatul
 frigul produce vasoconstricţie, deci creşterea TA
 căldura produce vasodilataţie , deci scăderea TA
TENSIUNEA ARTERIALĂ
Manifest ări de independenţă
 tensiunea maximă se obţine în timpul sistolei ventriculare
 tensiunea minimă se obţine în timpul diastolei
 între 1 -3 ani 75-90/50-60 mmHg
 între 4 -11 ani 90-110/60-65 mmHG
 între 12- 15 ani 100-120/60-75 mmHg
 adult şi vârstnic 110-139/65-90 mmHg
 tensiunea diferentiala reprezinta diferenta TA max -TA min
 mentinerea raportului intre TA max si TA min
 TA min = TA max/2 + 1 sau 2
Interven iile asistentei pentru men ţ ţinerea independenţei
circulaţiei sanguine
 ASISTENTA educă pacientul
 pentru asigurarea condiţiilor igienice din încăpere
– aerisire;
 să-şi menţină tegumentele curate, integre;
 sa aibă o alimentaţie echilibrată, fără exces de
grăsimi, de clorura de sodiu;
 sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool;
 să evite sedentarismul;
 să poarte îmbrăcăminte lejeră, care să nu
stânjenească circulaţia
Dependen ţa în satisfacerea nevoii
 CIRCULAŢIA INADECVATĂ
 Manifestări de dependenţă
 tegumente modificate
 reci, palide datorită irigării insuficiente a pielii
 cianotice – coloraţie violacee a unghiilor, buzelor,
lobului urechii
 modificări de frecvenţă a pulsului
 tahicardie – creşterea frecvenţei pulsului
 bradicardie – scăderea frecvenţei pulsului
 modificări de volum ale pulsului
 puls filiform – cu volum foarte redus, abia
perceptibil
 puls asimetric – volum diferit al pulsului la
arterele simetrice
 modificările de ritm ale pulsului
 puls aritmic – pauze inegale între pulsaţii
 puls dicrot – se percep 2 pulsaţii, una puternică
şi alta slabă, urmată de o pauză
 modificări ale TA
 hipertensiune arterială – creşterea TA peste
valorile normale
 hipotensiune arteriala – scăderea TA sub
valorile normale
 modificări ale TA diferenţiale – variaţiile TA max
şi TA min nu se fac paralel
 TA diferită la segmente simetrice – braţ stâng,
drept
 hipoxemie
 scăderea cantităţii de oxigen din sânge
 hipoxie
 diminuarea cantităţii de oxigen în ţesuturi
Surse de dificultate
 de ordin fizic
 alterarea
 muşchiului cardiac,
 a pereţilor arteriali, venoşi,
 obstrucţii arteriale,
 supraîncărcarea inimii
 de ordin psihologic
 anxietatea
 stresul
 situaţia de criză
 lipsa cunoaşterii
 cunoaştere insuficientă
 despre alimentaşia echilibrată,
 despre sine,
 despre alţii,
 despre obiceiurile dăunătoare
Interven ţiile asistentei
 pacientul cu circulaţie inadecvată
OBIECTIV
1.Pacientul să prezinte circulaţie adecvată
INTERVENŢII AUTONOME SI DELEGATE
 învaţă pacientul
 să întrerupă consumul de tutun, alcool
 să aibă alimentaţie bogată în fructe, zarzavaturi
 să reducă grăsimile şi clorura de sodiu din alimentaţie şi să respecte regimul alimentar
 administrează medicaţia prescrisă de medic
 tonice cardiace
 antiaritmice
 diuretice
 vasodilatatoare
 hipotensoare
 antianginoase
 anticoagulante
 urmăreşte efectul medicamentelor
 aplică tehnici de favorizare a circulaţiei
 să evite sedentarismul şi să efectueze exerciţii active, pasive
 masaje
2. Pacientul să fie echilibrat psihic
INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE
 informează pacientul
- asupra stadiului bolii sale
- gradului de efort pe care îl poate depune
- importanţa continuării tratamentului medicamentos
- asigurarea condiţiilor de microclimat: linişte,
temperatură optimă, umiditate corespunzătoare;
- pregătirea pacienţilor pentru examene paraclinice;
NESATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA AFECTEAZĂ BUNA RELAŢIE CU
CELELALTE NEVOI
 a comunica
comunicare deficitară sau incapacitatea de a relata, datorită tulburărilor
funcţionale respiratorii şi fenomenelor obstructive
 a se mişca şi a avea o bună postură
dificultate, disconfort şi imposibilitatea de a desfăşura activităţi datorită
fenomenelor dispneice , insuficienţelor respiratorii şi oboselii
 a-şi menţine temperatura în limite normale
stări febrile potenţiale datorate infecţiilor căilor respiratorii
 a se alimenta şi hidrata
diminuarea/incapacitatea nutriţiei legată de tulburările funcţionale
respiratorii
 a dormi, a se odihni
tulburări de odihnă şi somn cauzate de tuse, dispnee, expectoraţie,
hemoptizie
PROCES DE INGRIJIRE
PLAN DE ÎNGRIJIRE GENERAL (pt. nevoia de a respira, a avea o bună
circulaţie)
1. Culegere de date (vezi curs)
2. Analiza şi interpretarea datelor:
a. identificarea problemelor
probleme posibile
 alterarea vocii, disfonie, căi aeriene încarcate, obstrucţia căilor
respiratorii
 alterarea potenţială a funcţiei respiratorii
 diminuarea schimbului de gaze
 alterarea perfuziei tisulare pulmonare
 risc crescut de sufocare, de hemoptizie, de aspiraţie
 degajare ineficientă de secreţii bronşice
 anxietate
 senzaţie de moarte iminentă
b. formularea diagnosticului de îngrijire
diagnostice de îngrijiri probabile – PES
(Problema , Etiologie , Simptom)
- alterarea schimbului gazos (oxigen) (P)
 referitor la mişcarea ariei pulmonare de schimb--
> cauzat de imobilizare, umiditate extrem de
ridicata (E)
 mod de manifestare (S) – manifestat prin
respiraţie compensatorie cu gura deschisă,
dispnee, cianoză, oboseală, asigurarea unei
poziţii ce favorizează respiraţia
- respiraţie ineficientă (P)
 referitor la boala (E) --> cauzată de:
obstrucţie, secreţii bronşice abundente,
durere, oboseală, anxietate, modificări de
volum ale cutiei toracice
 mod de manifestare (S)–-- manifestată prin:
dispnee, tahipnee, cianoză, tuse, bătăi ale
aripilor nazale, expiraţie prelungită,
respiraţie superficială, solicitarea muşchilor
auxiliari
-degajare ineficientă a căilor respiratorii
(P)
cauzată de prezenţa secreţiilor
bronşice, abundente, vâscoase (E)
manifestată prin – tuse şi expectoraţie
fără eficacitate, oboseală, efort crescut
depus pentru a respira, dispnee,
senzaţie de greutate toracică (S)
3. Planificarea îngrijirilor (obiective)
pacientul:
 să-si menţină funcţia respiratorie optimă;
 să-şi menţină căile respiratorii permeabile;
 să nu prezinte dispnee;
 să-şi amelioreze respiraţia;
 să prezinte repaus vocal;
 să expectoreze uşor;
 să-şi favorizeze expansiunea toracică;
 să prezinte stare de siguranţă;
 să efectueze exerciţii respiratorii;
 să aibă un ritm respirator regulat
 să evite mediul poluat, cu alergeni
4. Aplicarea îngrijirilor (realizarea intervenţiilor)
 supravegherea funcţiei respiratorii şi circulatorii pentru
asigurarea unei bune circulaţii;
 completarea cu date şi valori a foii de temperatură;
 efectuarea igienei respiraţiei;
 tehnici de administrare a oxigenului;
 tehnici de aspirare a secreţiilor;
 tehnici ce facilitează satisfacerea nevoii;
 asigurarea condiţiilor de mediu şi igienă;
 asigurarea vestimentaţiei corespunzătoare;
 efectuarea de exerciţii pentru asigurarea funcţiei respiratorii
– mişcări, mobilizare, aerisire
4. Evaluarea îngrijirilor
 prezen ţa sau absenţa dificultăţilor respiratorii;
 semnele de hipoxie – cianoză, culoarea
tegumentelor, temperatura lor, agitaţie;
 valoarea semnelor vitale – puls, temperatură,
tensiune arteriala, respiratie
 prezenţa agenţilor poluanţi
 expectoraţia
 tusea
 reacţia faţă de anxietate
În cazul în care obiectivele au fost atinse
pacientul:
 are o respira ie în limite normale ţ (ritm, profunzime, tip);
 are mişcări simetrice ale toracelui;
 nu prezintă raluri pulmonare;
 are puls în limite normale (număr, amplitudine, ritm);
 are o culoare normală a tegumentului, mucoaselor, buzelor,
lobilor urechilor;
 nu are modificări la examinările paraclinice;
 nu prezintă tulburări de respiraţie în timpul activităţilor zilnice;
 nu prezintă efecte secundare ale medicaţiei;
 nu este anxios

No comments:

Post a Comment