NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A
AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
CURS NR. 2
NEVOILE FUNDAMENTALE
CONCEPTUL VIRGINIA HENDERSON
1. a respira i ş a avea o bună circulaţie;
2. a se alimenta şi hidrata;
3. a elimina;
4. a se mişca, a păstra o bună postură;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a acţiona după credinţele şi valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a învăţa.
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
A.RESPIRAŢIA
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
A. RESPIRAŢIA
este funcţia şi capacitatea vitală a
organismului de a asigura oxigenul
necesar metabolismului celular şi
eliminarea dioxidului de carbon
rezultat din acest metabolism
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
1. Independenţa în satisfacerea nevoii
(necesităţii) de a respira
este determinată de menţinerea integrităţii căilor
respiratorii şi a muşchilor respiratori, de
funcţionarea lor eficientă
Etapele respiraţiei sunt:
Ventilaţia
difuzarea gazelor
etapa circulatorie
etapa tisulară
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Asistenta medicală face observaţii
privind etapa ventilatorie a respiraţiei.
Respiraţia normală - eupneea – se desfăşoară
fără efort în mod silenţios iar mişcările cutiei
toracice sunt simetrice , ritmice, puţin vizibile;
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a
respira
factori biologici
vârsta
la copii > adult
sexul
la femei val.maximă a normalului, la bărbaţi la limita
minimă
statura
la persoanele mai scunde>persoanele mai înalte
somnul
în somn, frecvenţa <decât în timpul stării de veghe
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
postura
poziţia corectă a toracelui permite expansiunea plămânului
alimentaţia
influenţează menţinerea umidităţii căilor respiratorii şi prin aportul de glucoză ,
favorizează o bună funcţionare a diafragmei şi a celorlalti muşchi respiratori
exerciţiul fizic
persoanele neantrenate dau semne de oboseala la un efort mai mic decât cele
antrenate
factori psihologici
Emoţiile influentează frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei (plânsul şi râsul)
factori sociologici
mediul ambiant
procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizează respiraţia
mediul poluat, încărcat cu particule microbiene, chimice influenţează negativ
respiraţia
umiditatea aerului inspirat de 50-60% creează un mediu confortabil
climatul
influenţează frecvenţa respiraţiei (căldura, frigul, vântul, altitudinea)
locul de munca
prin poluare chimică sau microbiana devine un mediu nefavorabil bunei respiraţii
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Manifestări de independenţă
frecvenţa respiraţiei
reprezintă numărul de respiraţii /minut
este influenţată de vârstă şi de sex
la nou născut 30 – 50 r/min
la 2 ani 25 -35 r/min
la 12 ani 15 – 25 r/min
adult 16 -18 r/min
vârstnic 15 -25 r/min
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Manifestări de independenţă (continuare)
amplitudinea: respiraţia este profundă sau superficială
ritmul: reprezintă pauzele dintre respiraţii
zgomotele respiratorii: respiraţie liniştită – normal; în somn
devine mai zgomotoasă (sforăit)
simetria mişcărilor respiratorii: ambele hemitorace prezintă
aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre
tipul de respiraţie:
sunt 3 tipuri de respiraţie
costal superior: la femei
costal inferior: la bărbat
abdominal:întâlnit la copii şi vârstnici
mucozitati: mucoasa respiratorie este umedă, secreţii reduse,
transparente, dense
tusea: este un fenomen de protecţie al organismului
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Interventiile asistentei pentru menţinerea independenţei în
satisfacerea nevoii
explorează deprinderile de respiraţie ale pacientului
învaţă pacientul
să facă exerciţii respiratorii
să facă exerciţii de mers, de relaxare
să aibă posturi adecvate, care să favorizeze respiraţia
să înlăture obiceiurile dăunătoare – îmbrăcăminte
strâmtă, tabagism, mese copioase
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
2. Dependenţa în satisfacerea nevoii
se manifestă prin:
alterarea vocii
dispneea
obstrucţia căilor respiratorii
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Surse de dificultate care determină nesatisfacerea
nevoii de a respira
surse de ordin fizic
alterarea mucoasei şi obstrucţia căilor respiratorii
surse de ordin psihologic
anxietate, stresul
situaţie de criză
lipsa cunoaşterii
cunoaşterea de sine
cunoaşterea mediului ambiant
cunoaşterea altor persoane
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Se vor prezenta 3 probleme de
dependenţă:
alterarea vocii;
dispneea;
obstrucţia căilor respiratorii.
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
a. ALTERAREA VOCII
cauzată de procese inflamatorii la nivelul căilor
respiratorii superioare
Manifestări de dependenţă
disfonie
se manifestă sub forma de răguşeală, voce stinsă, voce aspră
afonie
imposibilitatea de a vorbi
senzaţie de sufocare
lipsa de aer
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
b. DISPNEEA
se manifestă ca o respiraţie anevoioasă
este provocată de numeroase cauze
boli ale inimii
boli ale plămânului
boli ale cailor respiratorii superioare
aerul pătrunde cu greutate în plămân, având
drept consecinţă oxigenarea defectuoasă a
ţesuturilor şi acumularea de CO2 în sânge
pacientul este anxios
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Manifestări de dependenţă
Ortopnee poziţie forţată, cu braţele atârnate pe lângă corp,
bolnavul stând şezând – poziţie în care poate respira
Apnee: oprirea respiraţiei
Bradipnee: reducerea frecvenţei respiratorii
Tahipnee:creşterea frecvenţei respiratorii
Amplitudine modificată: respiraţie superficială sau
profundă
Hiperventilaţie: pătrunderea unei cantităţi mari de aer în
plămân
Hipoventilaţie: pătrunderea unei cantităţi mici de aer în
plămân
la nivelul extremităţiilor: nas, buze, lobul urechii,
unghii
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Tuse:expiraţie forţată
Hemoptizie: hemoragie exteriorizată prin cavitatea bucală,
provenind din căile respiratorii
Mucozităţi (sputa): amestec de secreţii din arborele traheobronşic,
formate din mucus, puroi, sânge, celule descuamate
Dispnee Cheyne- Stokes
Dispnee Kusmaul
Zgomote respiratorii: sunt de diferite tipuri
crepitante
ronflante
sibilante
Cianoza:tegumente albastru-vineţii
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
c. OBSTRUCŢIA CĂILOR RESPIRATORII
Manifestări de dependenţă
respiraţie dificilă pe nas: bolnavul respiră pe
gură
secreţii abundente nazale:împiedică respiraţia
epistaxis: hemoragie nazală
deformări ale nasului:deviaţie de sept,
traumatisme
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
strănut:expirare forţată
aspiraţie pe nas:smiorcăit
cornaj:zgomot inspirator cu caracter de
şuierătură, auzibil de la distanţă
tiraj:depresiune inspiratorie a părţilor moi ale
toracelui suprasternal, epigastru, intercostal
tuse:uscată sau umedă;persistentă
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
OBIECTIVE ŞI INTERVENŢII ALE ASISTENTEI
Pacientul să respire liber pe nas: îndepărtarea secreţiilor nazale,
aport de lichide, umezirea aerului din încăpere, aspirarea
secreţiilor;
Pacientul să nu devină sursa de infecţie: folosirea batistei
individuale, de unică folosinţă pentru a nu disemina secreţiile;
Oprirea hemoragiei nazale (epistaxis): pacientul în poziţie
şezând, capul în hiperextensie, comprimarea cu policele a nării
care sângerează timp de 5-10 minute, aplicarea de comprese reci
pe frunte, nas sau ceafă, introducere de gelaspon, tampoane
îmbibate în soluţie hemostatică (apă oxigenată, adrenalină1%0, ),
pacientul nu-si va sufla nasul;
Pacientul să prezinte mucoase respiratorii umede şi integre la
nivelul faringelui şi laringelui): se umezeşte aerul din încăpere,
repaus vocal absolut, comunicare nonverbala;
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
OBIECTIVE ŞI INTERVENŢII ALE ASISTENTEI
Pacientul să înghită fără dificultate: întreruperea
alimentaţiei solide (lichide călduţe, gargară cu soluţii
antiseptice;
Pacientul să fie echilibrat psihic: pregătirea pentru tehnici
de îngrijire, explorare;
Pacientul să prezinte rezistenţă crescută faţă de infecţii,
evitarea aglomeraţiei, a schimbărilor bruşte de temperatură,
alimentaţie echilibrată;
Să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie
la nivelul plămânilor, bronhiilor – asigurare cu aer curat,
stare de confort, umidificare, poziţie corespunzătoare pentru
intervenţii, aspirare secreţii, administrarea medicaţiei
prescrise de medic: antitusive, expectorante,
bronhodilatatoare, decongenstionante
EDUCAŢIA PACIENTULUI
Reguli pentru respiraţie corectă:
aerul se inspiră numai pe nas, gura ramâne închisă
inspiraţia aerului trebuie sa fie adâncă, profundă până
în abdomen
acest mod de respiraţie are efect relaxant şi stimulent
prin alternanţa miscărilor sus-jos diafragma execută
masaj organelor zonei inferioare şi favorizează
circulaţia sanguină
respiraţia trebuie să fie regulată şi cu ritm egal,
constant
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Intervenţii pentru menţinerea sau
favorizarea expansiunii pulmonare:
- exercitii respiratorii: câte 5-10 minute/zi, de
3-4 ori pe zi;
-incitaţie spirometrică (spirometru de debit,
spirometru de volum
drenajul toracic, evacuarea lichidului din
cavitatea pleurală; sisteme de drenaj (cu 1,
2 sau 3 flacoane).
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Intervenţiile pentru mobilizarea secreţiilor:
- hidratarea, umidificarea, nebulizarea (cu
atomizor), tapotament timp de 1-2 minute);
- vibraţia;
- drenajul postural (prin schimbarea poziţiei
pacientului la 20-30 minute).
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Intervenţii pentru menţinerea căilor
respiratorii libere:
intubaţia oro.faringiană (pipa Guedel);
intubaţia traheală;
aspiraţia oro şi nasofaringiana (cu ajutorul
aparatelor electrice şi sonde de aspiraţie);
traheostomia ;
aspiraţia traheobronşică;
Intervenţii pentru favorizarea oxigenării
tisulare:
- oxigenoterapia prin: sondă nazală, prin masca,
ochelari oxigen, cortul de oxigen.
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
B.CIRCULAŢIA
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
CIRCULAŢIA
este funcţia prin care se realizează
mişcarea sângelui in interiorul vaselor
sanguine, care are drept scop
transportul substanţelor nutritive şi a
oxigenului la ţesuturi, dar şi transportul
produşilor de catabolism de la ţesuturi la
organele excretoare.
Asistenta medicală supraveghează pulsul şi
tensiunea arterială.
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ
CIRCULAŢIE
Independenţa în satisfacerea circulaţiei
A.Pulsul
-reprezintă expansiunea ritmică a arterelor,
care se comprimă pe un plan osos şi este
sincronă cu sistola ventriculară
-pulsul ia naştere din conflictul dintre
sângele existent în sistemul arterial şi cel
împins în timpul sistolei
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ
CIRCULAŢIE
Factorii care influenţează pulsul
•factori biologici
-vârsta
la copilul mic >decât la adult,
-înălţimea corporală
persoanele mai scunde > decit a celor înalte
-somnul
frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa
-alimentaţia
în timpul digestiei, frecvenţa pulsului creşte
-efortul fizic determină creşterea frecvenţei pulsului, care
scade după încetarea efortului
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ
CIRCULAŢIE
Factori care influenţează pulsul (continuare)
•factori psihologici
-produc creşterea frecvenţei pulsului
emoţiile
plânsul
mânia
•factori sociali
-mediul ambiant
prin concentraţia de oxigen a aerului
inspirat, influenţează frecvenţa pulsului
Manifestări de independenţă
frecven a ţ
reprezintă numărul de pulsaţii/min
la nou născut 130 -140 p/min
la copilul mic 100 -120 p/min
la 10 ani 90 – 100 p/min
la adult 60 -80 p/min
vârstnic peste 80 -90 p/min
Manifestări de independenţă
ritm
sfigmograma (arteriograma)
amplitudine (volum)
tensiunea pulsului
celeritatea
coloraţia tegumentelor
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ
CIRCULAŢIE
B. Tensiunea arterială (TA)
reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant
asupra pereţilor arteriali
factorii care determină tensiunea arterială
debitul cardiac
forţa de contracţie a inimii
elasticitatea şi calibrul vaselor
vâscozitatea sângelui
tensiunea scade de la centru la periferie
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Factorii care influenţează tensiunea arteriala
factori biologici
- vârsta
- somnul
- activitatea
valorile iniţiale după încetarea acestuia
factori psihologici
emoţiile, bucuriile, anxietatea determină creşterea tensiunii arteriale
factori sociologici
climatul
frigul produce vasoconstricţie, deci creşterea TA
căldura produce vasodilataţie , deci scăderea TA
TENSIUNEA ARTERIALĂ
Manifest ări de independenţă
tensiunea maximă se obţine în timpul sistolei ventriculare
tensiunea minimă se obţine în timpul diastolei
între 1 -3 ani 75-90/50-60 mmHg
între 4 -11 ani 90-110/60-65 mmHG
între 12- 15 ani 100-120/60-75 mmHg
adult şi vârstnic 110-139/65-90 mmHg
tensiunea diferentiala reprezinta diferenta TA max -TA min
mentinerea raportului intre TA max si TA min
TA min = TA max/2 + 1 sau 2
Interven iile asistentei pentru men ţ ţinerea independenţei
circulaţiei sanguine
ASISTENTA educă pacientul
pentru asigurarea condiţiilor igienice din încăpere
– aerisire;
să-şi menţină tegumentele curate, integre;
sa aibă o alimentaţie echilibrată, fără exces de
grăsimi, de clorura de sodiu;
sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool;
să evite sedentarismul;
să poarte îmbrăcăminte lejeră, care să nu
stânjenească circulaţia
Dependen ţa în satisfacerea nevoii
CIRCULAŢIA INADECVATĂ
Manifestări de dependenţă
tegumente modificate
reci, palide datorită irigării insuficiente a pielii
cianotice – coloraţie violacee a unghiilor, buzelor,
lobului urechii
modificări de frecvenţă a pulsului
tahicardie – creşterea frecvenţei pulsului
bradicardie – scăderea frecvenţei pulsului
modificări de volum ale pulsului
puls filiform – cu volum foarte redus, abia
perceptibil
puls asimetric – volum diferit al pulsului la
arterele simetrice
modificările de ritm ale pulsului
puls aritmic – pauze inegale între pulsaţii
puls dicrot – se percep 2 pulsaţii, una puternică
şi alta slabă, urmată de o pauză
modificări ale TA
hipertensiune arterială – creşterea TA peste
valorile normale
hipotensiune arteriala – scăderea TA sub
valorile normale
modificări ale TA diferenţiale – variaţiile TA max
şi TA min nu se fac paralel
TA diferită la segmente simetrice – braţ stâng,
drept
hipoxemie
scăderea cantităţii de oxigen din sânge
hipoxie
diminuarea cantităţii de oxigen în ţesuturi
Surse de dificultate
de ordin fizic
alterarea
muşchiului cardiac,
a pereţilor arteriali, venoşi,
obstrucţii arteriale,
supraîncărcarea inimii
de ordin psihologic
anxietatea
stresul
situaţia de criză
lipsa cunoaşterii
cunoaştere insuficientă
despre alimentaşia echilibrată,
despre sine,
despre alţii,
despre obiceiurile dăunătoare
Interven ţiile asistentei
pacientul cu circulaţie inadecvată
OBIECTIV
1.Pacientul să prezinte circulaţie adecvată
INTERVENŢII AUTONOME SI DELEGATE
învaţă pacientul
să întrerupă consumul de tutun, alcool
să aibă alimentaţie bogată în fructe, zarzavaturi
să reducă grăsimile şi clorura de sodiu din alimentaţie şi să respecte regimul alimentar
administrează medicaţia prescrisă de medic
tonice cardiace
antiaritmice
diuretice
vasodilatatoare
hipotensoare
antianginoase
anticoagulante
urmăreşte efectul medicamentelor
aplică tehnici de favorizare a circulaţiei
să evite sedentarismul şi să efectueze exerciţii active, pasive
masaje
2. Pacientul să fie echilibrat psihic
INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE
informează pacientul
- asupra stadiului bolii sale
- gradului de efort pe care îl poate depune
- importanţa continuării tratamentului medicamentos
- asigurarea condiţiilor de microclimat: linişte,
temperatură optimă, umiditate corespunzătoare;
- pregătirea pacienţilor pentru examene paraclinice;
NESATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA AFECTEAZĂ BUNA RELAŢIE CU
CELELALTE NEVOI
a comunica
comunicare deficitară sau incapacitatea de a relata, datorită tulburărilor
funcţionale respiratorii şi fenomenelor obstructive
a se mişca şi a avea o bună postură
dificultate, disconfort şi imposibilitatea de a desfăşura activităţi datorită
fenomenelor dispneice , insuficienţelor respiratorii şi oboselii
a-şi menţine temperatura în limite normale
stări febrile potenţiale datorate infecţiilor căilor respiratorii
a se alimenta şi hidrata
diminuarea/incapacitatea nutriţiei legată de tulburările funcţionale
respiratorii
a dormi, a se odihni
tulburări de odihnă şi somn cauzate de tuse, dispnee, expectoraţie,
hemoptizie
PROCES DE INGRIJIRE
PLAN DE ÎNGRIJIRE GENERAL (pt. nevoia de a respira, a avea o bună
circulaţie)
1. Culegere de date (vezi curs)
2. Analiza şi interpretarea datelor:
a. identificarea problemelor
probleme posibile
alterarea vocii, disfonie, căi aeriene încarcate, obstrucţia căilor
respiratorii
alterarea potenţială a funcţiei respiratorii
diminuarea schimbului de gaze
alterarea perfuziei tisulare pulmonare
risc crescut de sufocare, de hemoptizie, de aspiraţie
degajare ineficientă de secreţii bronşice
anxietate
senzaţie de moarte iminentă
b. formularea diagnosticului de îngrijire
diagnostice de îngrijiri probabile – PES
(Problema , Etiologie , Simptom)
- alterarea schimbului gazos (oxigen) (P)
referitor la mişcarea ariei pulmonare de schimb--
> cauzat de imobilizare, umiditate extrem de
ridicata (E)
mod de manifestare (S) – manifestat prin
respiraţie compensatorie cu gura deschisă,
dispnee, cianoză, oboseală, asigurarea unei
poziţii ce favorizează respiraţia
- respiraţie ineficientă (P)
referitor la boala (E) --> cauzată de:
obstrucţie, secreţii bronşice abundente,
durere, oboseală, anxietate, modificări de
volum ale cutiei toracice
mod de manifestare (S)–-- manifestată prin:
dispnee, tahipnee, cianoză, tuse, bătăi ale
aripilor nazale, expiraţie prelungită,
respiraţie superficială, solicitarea muşchilor
auxiliari
-degajare ineficientă a căilor respiratorii
(P)
cauzată de prezenţa secreţiilor
bronşice, abundente, vâscoase (E)
manifestată prin – tuse şi expectoraţie
fără eficacitate, oboseală, efort crescut
depus pentru a respira, dispnee,
senzaţie de greutate toracică (S)
3. Planificarea îngrijirilor (obiective)
pacientul:
să-si menţină funcţia respiratorie optimă;
să-şi menţină căile respiratorii permeabile;
să nu prezinte dispnee;
să-şi amelioreze respiraţia;
să prezinte repaus vocal;
să expectoreze uşor;
să-şi favorizeze expansiunea toracică;
să prezinte stare de siguranţă;
să efectueze exerciţii respiratorii;
să aibă un ritm respirator regulat
să evite mediul poluat, cu alergeni
4. Aplicarea îngrijirilor (realizarea intervenţiilor)
supravegherea funcţiei respiratorii şi circulatorii pentru
asigurarea unei bune circulaţii;
completarea cu date şi valori a foii de temperatură;
efectuarea igienei respiraţiei;
tehnici de administrare a oxigenului;
tehnici de aspirare a secreţiilor;
tehnici ce facilitează satisfacerea nevoii;
asigurarea condiţiilor de mediu şi igienă;
asigurarea vestimentaţiei corespunzătoare;
efectuarea de exerciţii pentru asigurarea funcţiei respiratorii
– mişcări, mobilizare, aerisire
4. Evaluarea îngrijirilor
prezen ţa sau absenţa dificultăţilor respiratorii;
semnele de hipoxie – cianoză, culoarea
tegumentelor, temperatura lor, agitaţie;
valoarea semnelor vitale – puls, temperatură,
tensiune arteriala, respiratie
prezenţa agenţilor poluanţi
expectoraţia
tusea
reacţia faţă de anxietate
În cazul în care obiectivele au fost atinse
pacientul:
are o respira ie în limite normale ţ (ritm, profunzime, tip);
are mişcări simetrice ale toracelui;
nu prezintă raluri pulmonare;
are puls în limite normale (număr, amplitudine, ritm);
are o culoare normală a tegumentului, mucoaselor, buzelor,
lobilor urechilor;
nu are modificări la examinările paraclinice;
nu prezintă tulburări de respiraţie în timpul activităţilor zilnice;
nu prezintă efecte secundare ale medicaţiei;
nu este anxios
No comments:
Post a Comment