Una din cele mai importante sarcini ale îngrijirii bolnavului este alimentaţia. Asigurarea aportului caloric necesar pentru susţinerea forţelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat pentru asigurarea condiţiilor de vindecare şi administrarea alimentelor pe cale naturală sau artificială, constituie sarcini elementare ale îngrijirii oricărui bolnav spitalizat.
Alimentatia rationala=aportul de alimente in concordanta cu nevoile organismului,diferentiate dupa varsta,munca,stare de sanatate sau de boala,stare fiziologica
O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale:
-glucide(hidrati de carbon)
-proteine
-lipide
-vitamine
-apa si saruri minerale
- Ø Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
-inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesate cresterii la copii sau cele necesare refacerii peirderilor prin consum la adult
-asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,cresterii la copii si celorlalte functii
-favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave
-prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli cronice si aparitia recidivelor
-consolidarea rezultatelor terapeutice
v Calcularea ratiei alimentare
Definitie–proportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24/h
Ratia alimentara se calculeaza in functie de :
varsta,
sex,
greutate corporala,
munca prestata,
stare de sanatate sau boala
Conditii
ratia alimentara trebuie sa corespunda cantitativ si calitativ
sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului
se masoara in calorii
ratia minima medie pentru organusmul in repaus este 1600calorii
calculul se face in functie de sex,greutate,activitate
Necesar caloric/24h
In functie de activitate:
in repaus absolut-25 calorii/kg corp
in activitate minima-35-40cal/kg corp
in activitate medie-40-45 cal/kg corpIn activitate
activitate intensa-45-60cal/kg corp
In functie de varsta:
plus 20-30%pentru copii
minus 10-15%pentru varstnici
Numarul de calorii/kgcorp in stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare
+30%
Un bolnav cu stare febrile necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare grad de temperature:25xG+13%(pentru T=38grade)
In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii
Un bolnav in repaus absolute la pat necesita 25cal/kg corp(de exemplu un bolnav cu greutatea de 60kg necesita 1500cal/24h
Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:
1g glucide=4,1calorii
1g proteine=4,1 calorii
1g lipide=9,3 calorii
Continutul ratiei echilibrate:
400g glucide-6g/kgcorp
70g lipide-1g/kg corp
70g proteine-1g/kgcorp
Echilibrul intre principiile nutritive
50-55% hidrati de carbon
10-15% proteine
30-40% lipide
Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animal
40% protein de origine animala
60%proteine de origine vegetala
35%lipide de origine animala
65%lipide de origine vegetala
Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g lipide/24h(1g/kg corp/24h);70g proteinein 24h(1g/kg corp/24h)
v Intocmirea foii de alimentatie zilnica
- Foaia de alimentative zilnica=document in care se centralizeazaregimurile alimentare zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.
- Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon raporteaza numarul de regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.
- Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de alimentative la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.
- Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.
Clinica CHIRURGIE
FOAIE DE MASA
Ziua…………..luna…………..anul……………
| Regim | Nr.portii | Observatii referitoare la hrana din ziua precedenta | Hidric
Hidrozaharat
Semilichid
Renal
Cardiovascular
Diabet
Mixt
1000calorii
Total | 10
10
3
5
5
5
20
2
60 | | | Medic … | | Asistenta sefa …. |
v Regimurile dietetice
- Alimentatia dietetica=contrubuie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate.
- Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun
- Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :
- hipocalorice
-hipercalorice
- Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.
Regimurile dietetice urmaresc:
ü punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:
- regim de crutare a intestinului gros – in dizenterie
- regim de crutare a mucoasei bucale – stomatita
- regim de crutare a stomacului – gastrita, ulcer gastric
- regim de crutare a ficatului – hepatita, ciroza
- regim de crutare a rinichiului – nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta;
ü echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:
- in colita de fermentatie – regim bogat in proteine;
- in colita de putrefactie – regim bogat in carbohidrati;
- in insuficienta cardiaca – restrictie de lichide
ü compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:
- se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerante;
ü satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
- in boli infectioase – regim bogat in vitamine;
- afectiuni osoase – regim bogat in calciu;
- in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali – regim bogat in proteine;
ü indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:
mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;
v Regimurile alimentare
| Hidric | Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta
Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate si degresate din carne,apa fiarta si racita
| | Hidro-zaharat | Indicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala acuta,insuficienta hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor infectioase Alimente permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de compot,zeama de orez
| | Semilichid | Indicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,ciroza hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard
Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume,piureuri de legume,fructe coapte,fainoase,sufleuri de branza de vaci-mese mici cantitativ si frecvente
| | lactat | Indicatii:in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile dupa hemoragie digestiva superioara; alimente permise:1000-2000ml lapte,eventual imbogatit cu frisca sau smantana
| Lacto-fainos
vegetarian | Indicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomac
Alimente permise:branza de vaci,oua moi,cas,lapte,piureuri de legume,smantana,frisca,fainoase
| | Hepatic | Indicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasm hepatic
Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba fiarta,paine alba prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt1og/zi,ulei20-30g/zi
| | Renal | Indicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala
Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude coapte,compot,supe de legume si fainoase,prajituri cu mere,cas,branza de vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sare
| | Cardio-vascular | Indicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct miocardic acu in a doua saptamana de boala;.alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de sfecla,fructe crude sau coapte,compot,aluat de tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g
| | Diabet | Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;
- alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe;
- necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei
| | Hipocaloric | Indicatii –obezitate,hipertensiune arteriala
Alimente permise:240cal-300g branza de vaci ;400cal-lapte,branza de vaci,carne alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente |
v Modurile de alimentatie a bolnavului
În funcţie de starea pacientului, alimentarea se face:
- activ – pacienta mănâncă singură în sala de mese sau în salon
- pasiv – pacientei i se introduc alimentele în gură
- artificial – alimentele sunt introduse în organism în condiţii nefiziologice.
n Alimentarea activă se poate face
- în sala de mese,
- în salon;
- la masă sau la pat.
În sala de mese aerisită, curăţenia trebuie să fie desăvârşită; porţiile aranjate estetic sunt aşezate pe mese mici (4 persoane). Se invită pacientii la masă, se invită să se spele pe mâini. Felurile de mâncare se servesc pe rând, vesela folosită se ridică imediat. Nu se ating alimentele cu mâna.
Se observă dacă pacientul a consumat alimentele; în caz contrar se află motivul şi se iau măsuri.
În salon la masă: se îndepărtează tot ce ar putea influenţa negativ apetitul pacientului (tăviţă,scuipători, ploscă). Se invită pacientul să se spele pe mâini, se ajută să se aşeze la masă; servirea mesei se face ca în sala de mese.
În salon, la pat: se pregăteşte salonul ca pentru alimentarea în salon la masă. Se aşează pacientul în poziţie confortabilă, este invitat să se spele pe mâini, asistenta servindu-i materialele necesare şi protejând lenjeria de pat cu muşama. Se adaptează masa specială la pat şi se serveşte masa la fel ca în salon la masă.
n Alimentarea pasivă - Când starea generală a bolnavilor nu le permite să se alimenteze singuri, trebuie să fie ajutaţi.
Scop
- imobilizaţi
- paralizaţi
- epuizaţi , adinamici
- în stare gravă
- cu uşoare tulburări de deglutiţie
Pregătire
materiale
- tavă
- farfurii
- pahar cu apă sau cană cu cioc
- şervetel
- cană de supă
- tacâmuri
pacient
- se aşază în poziţie semişezând cu ajutorul rezemătoarelor de pat sau în decubit dorsal cu capul uşor ridicat şi aplecat înainte pentru a uşura deglutiţia
- i se protejează lenjeria cu un prosop curat
- se protejează cu un prosop în jurul gâtului
- se adaptează măsuţa la pat şi i se aşază mâncarea astfel încât să vadă ce i se introduce în gură
Servirea mesei
- asistenta se aşează în dreapta pacientului şi îi ridică uşor capul cu perna
- verifică temperatura alimentelor(pacienţii în stare gravă nu simt temperatura, nici gustul alimentelor), gustând cu o altă lingură
- îi serveşte supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
- supraveghează debitul lichidului pentru a evita încărcarea peste puterile de deglutiţie ale pacientului
- este şters la gură, i se aranjează patul
- se îndepărtează eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la formarea escarelor
- schimbă lenjeria dacă s-a murdărit
- acoperă pacientul şi aeriseşte salonul
- strânge vesela şi o transportă la oficiu
- se încurajează pacientul în timpul alimentaţiei, asigurându-l de contribuţia alimentelor în procesul vindecării
- se stimulează deglutiţia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura
- se oferă pacientului cantităţi nu prea mari-deoarece , neputând să le înghită, ar putea să le aspire
De evitat
- servirea alimentelor prea fierbinţi sau prea reci
- atingerea alimentelor care au fost în gura pacientului
n Alimentarea artificială înseamnă introducerea alimentelor în organismul pacientului prin mijloace artificiale.
Se realiz. prin următoarele procedee:
- sondă gastrică sau intestinală
- gastrostomă
- clismă
- parenteral
scop:
v hrănirea pacienţilor inconştienţi
v cu tulburări de deglutiţie
v cu intoleranţă sau hemoragii digestive
v operaţi pe tubul digestiv şi glandele anexe
v cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
v în stare gravă; negativism alimentar
Alimentarea prin sondă gastrica
Materiale
- de protecţie: aleză, prosoape
- sterile : sondă gastrică sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pensă hemostatică
- nesterile : pâlnie, tăviţă renală
- bulion alimentar : să nu prezinte grunji, să fie la temperatura corpului, să aibă valoare calorica
Pregatirea pacientului ( vezi sondaj gastric)
Execuţie
- în caz de stază gastrică , se aspiră conţinutul şi se efectuează spălătură gastrică
- se ataşează pâlnia la capătul sondei şi se toarnă lichidul alimentar 200-400 ml până la 500 ml, încălzit la temperatura corpului
- se introduc apoi 200-300 ml apă şi o cantitate mică de aer pentru a goli sonda
- se închide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor în faringe de unde ar putea fi aspirate determinând pneumonia de aspiraţie – complicaţie gravă
- se extrage sonda cu atenţie
DE ŞTIUT :
la pacienţii inconştienţi cu tulburări de deglutiţie sau care trebuie alimentaţi mai mult timp pe această cale , sonda se introduce endonazal
sondele de polietilen se menţin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum 2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
raţia zinică se administrează în 4-6 doze foarte încet, de preferinţă cu aparatul de perfuzat utilizând vase izoterme
Alimentarea prin gastrostomă
- deschiderea şi fixarea operatorie a stomacului la piele în scopul alimentării printr-o sondă în cazul în care cale esofagiană este întreruptă
- în cazul stricturilor esofagiene , după arsuri sau intoxicaţii cu substanţe caustice , când alimentaţia artificială ia un caracter de durată şi nu se poate utiliza sonda gastrică , alimentele vor fi introduse în organism prin gastrostomă
- în stomă, este fixată o sondă de cauciuc prin intermediul căreia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin pâlnie
- respectându-se aceleaşi principii se introduc şi aceleaşi amestecuri alimentare ca în cazul alimentaţiei prin sondă gastrică
- alimentele vor fi introduse în doze fracţionate la intervale obişnuite , după orarul de alimentaţie al pacienţilor , încălzite la temperatura corpului
- cantitatea introdusă o dată nu va depăşi 500 ml
- după introducerea alimentelor sonda se închide pentru a împiedica refularea acestora
- tegumentele din jurul stomei se pot irita sub acţiunea sucului gastric care se prlinge adesea pe lângă sondă , provocând uneori leziuni apreciabile
- de aceea , regiunea din jurul fistulei se va păstra uscată, acoperită cu un unguent protector şi antimicrobian, pansată steril cu pansamentb absorbant
Alimentarea prin clismă
- se poate asigura hidratarea şi alimentarea pe o perioadă scurtă de timp
- deoarece în rect nu sunt fermenţi pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluţii izotonice, substanţele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacţie
- alimentarea se face prin clisme picătură cu picătură cu soluţie Ringer, glucoză 47‰ cu rol hidratant
- vezi pregătirea şi efectuarea clismei
- în locul irigatorului se foloseşte un termos
Alimentarea parenterală
materile necesare
- dezinfectante - alcool iodat
- materiale pentru puncţia venoasă
- de protecţie-pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză;
- pt. dezinfecţia tegumentului tip I (cu tamponul îmbibat în alcool se badijonează tegumentul timp de 30 de sec.)
- instrumentar şi materiale sterile - seringi şi ace de unică folosinţă(se verifică integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizării, lungimea şi diametrul acelor) - în funcţie de scop; pense, mănuşi chirurgicale, tampoane
- alte materiale-garou sau bandă Esmarch, fiole cu soluţii medicamentoase, soluţii perfuzabile, tăviţă renală
- perfuzor = trusă de perfuzie (ambalat de unică întrebuinţare)
- pompă de perfuzie automată-cu reglare programată a volumului şi ratei de flux
- robinete cu două sau mai multe căi
- branulă(cateter i.v.)
- fluturaş
- benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) şi a tubului perfuzorului de pielea bolnavului
Se face cu substanţe care:
v Au valoare calorică ridicată
v Pot fi utilizate direct de ţesuturi
v Nu au proprietăţi antigenice
v Nu au acţiune iritantă sau necrozantă asupra ţesuturilor
- Pe cale i.v. pot fi introduse soluţii izo- sau hipertone : glucoză 10-20-33-40% , fructoză 20% , soluţie dextran , hidrolizate proteice
- Planul de alimentare se face după calcularea necesarului de calorii / 24h şi a raţiei de lichide în care pot fi dizolvate principiile nutritive
- Nevoia de lichide este completatăcu ser fiziologic sau sol. glucozate şi proteice
- Alimentarea parenterală se face ca şi hidratarea
- Ritmul de administrare diferă după natura şi concentraţia preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h
|
No comments:
Post a Comment