Ecografia Doppler vasculara

ECOGRAFIE DOPPLER VASCULARA

Ecografia - metoda de examinare imagistica ce utilizeaza drept informatie ultrasunetele reflectate de tesuturile corpului omenesc.
Ecografia Doppler are la baza efectul Doppler si da relatii asupra unor structuri aflate in miscare - studiul fluxului sangvin arterial sau venos.
Ecografia Doppler ofera informatii despre:

- structura peretilor vasculari - prezenta placilor de aterom la nivel arterial, tipul placilor de aterom, gradul de ingustare arteriala determinata de prezenta placilor cu valoare prognostica si terapeutica

- caracterele fluxului arterial si venos, cuantificarea gradului de stenoza arteriala, functionalitatea fistulelor de dializa

- prezenta trombozelor venoase profunde si superficiale

- preoperator in patologia venoasa, cuantificarea capitalului vascular necesar efectuarii fistulelor pentru

OSCILOMETRIA

Este un test de apreciere a permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale la nivelul membrelor. Indicele oscilometric sau oscilatia pulsatorie maxima corespunde diferentei maxime in diametru sistolo-diastolic al arterei si depinde de mai multi factori: debitul cardiac; presiunea arteriala; rezistenta periferica; elasticitatea vasculara.

Se utilizeaza oscilometrul Pachon.

Valori normale:

Se exprima in unitati relative (indice oscilometric I.O.) si variaza functie de nivelul segmentului de membru explorat:

- brat = 2- 12;

- antebrat: sub cot = 1- 10, deasupra pumnului= 0 ,2- 2;

- coapsa, deasupra genunchiului = 4- 16;

- gamba: sub genunchi = 3- 10, deasupra gleznei = 0,2 - 9.

Valorile normale nu exclud leziunile anatomice, valorile subnormale confirma existenta leziunilor dar

Ingrijirea pacientului in chirurgia vasculara

INGRIJIREA PACIENTULUI IN CHIRURGIA VASCULARA

Examene preoperatorii:

1.examene specifice:

-ecografie Doppler de aorta si membre inferioare

-oscilometria

-arteriografia care arata ocluzia si stenoza arteriala

-bilantul lipidic si hepatic(colesterol, trigliceride, lipide)

-bilantul altor localizari ateromatoase:

-cardiaca: EKG, ecocord, scintigrafie, coronarografie

-cerebrala: CT sau ecodoppler

-cautarea focarelor infectioase la distanta:ORL, stomatologie

-bilantul respirator: rgf pulmonara

2.analize absolut obligatorii in

Ingrijirea postoperatorie a bolnavului cu operatie pe cord

Perioada postoperatorie este considerata foarte critica care are drept obiectiv restabilirea independentei respiratorii si hemodinamice.

Bolnavul este transportat cu un carucior special prevazut cu dispozitive de sustinere pentru monitor , aparat de ventilatie, aparate de perfuzie, catetere speciale.

Pacientul iesit din sala de operatie prezinta:

1.o incizie de sternotomie mediana, suturata si pansata; poate avea si o incizie inghinala si una gambiera(pentru canularea femurala si pt recolatrea de vena safena)

2.sonda IOT conectata la ventilator mecanic

3.cateter periferic

4.cateter arterial radial

5.cateter venos central

6.un cateter arterial pulmonar Swan-Ganz care

Pregatirea preoperatorie a bolnavului pentru operatie pe cord

-pregatirea psihica: incurajarea, linistirea; semnarea fisei de consimtamint

-pregatirea fizica:

-masurarea functiilor vitale

-EKG

-clisma evacuatoare

-baie generala cu sapun dezinfectant

-raderea parului de pe toata suprafata corpului

-baie generala

-dezinfectie tegumentara cu betadina

-in dimineata interventiei:

-masurarea fct vitale

-EKG

-clisma evacuatoare

-dezinfectie cu sapun cu betadina

-imbracarea halatului special

-incurajarea pacientului

-insotirea bolnavului la sala de operatie

Pregatirea generala a bolnavului pentru operatie pe cord

1.Analize de laborator:

-hematologie

-biochimie: CPK-MB(creatinfofokinaza)

-imunologie-inclusiv HIV, AgHBs, antivirusHCs, RBW sau VDRL

-bacteriologie:sputa, urina, scaun, exudat faringian

-alte secretii(ginecologie, ORL, tegumentare)

BOLNAVUL CARE URMEAZA SA FIE OPERAT NU TREBUIE SA AIBA NICI UN FOCAR DE INFECTIE!

2.Explorari cardiace si pulmonare:

-echocardiografie

-rgf pulmonara

-coronarografie

- cateterism cardiac la valvulari

-probe de

Principalele simptome si semne ale bolnavului care necesita interventie pe cord

Principalele simptome si semne ale bolnavului care necesita interventie pe cord

-tulburari de hemodinamica manifestate prin presiune venoasa crescuta, hepatomegalie, staza venoasa, edeme la membrele inferioare cianotice;

-incapacitatea de orice efort datorita suferintelor cardiace;

-oboseala permanenta;

-dispnee de efort;

-dispnee paroxistica nocturna, ortopnee;

-tulburari de ritm, palpitatii;

-durere precordiala de tip anginos

Risc de complicatie – moarte subita

In aceste conditii pacientii cunoscuti cu afectiuni cardio-vasculare sau malformatii ale cordului se adreseaza Centrelor de cardiologie.

Centrele de cardiologie existente la ora actuala in Romania sunt in orasele

Activitati in chirurgia cardiovasculara

NURSING IN CHIRUGIA CARDIACA

Activitati in chirurgia cardiovasculara:

1.Circulatia extracorporeala(CEC) este o metoda care permite oprirea si golirea de sange a inimii in timpul operatiei, functia acesteia este preluata de un aparat(cord pulmon artificial), care printr-un sistem de conducte si pompe preia sangele din ea si-l deriva inafara organismului; la acest sistem se anexeaza un dispozitiv de oxigenare a sangelui

2.”Cord-pulmon artificial” este un aparat alcatuit din pompa si oxigenator, care are rol de a inlocui functia inimii si a plaminului in timpul cand aceasta este supusa actului operator.

3. Hipotermia indusa medie sau profunda consta in racirea organismului bolnavului in timpul operatiei, la 28-29 grade Celsius in hipotermia moderata sau mai scazuta in hipotermia profunda; hipotermia locala consta in

Scintigrafia pulmonara

SCINTIGRAFIA PULMONARA

Definitie:

-metoda de explorare a plaminilor cu ajutorul izotopilor radioactivi introdusi prin perfuzie IV sau pe cale inhalatorie.Se efectueaza la serviciul de medicina nucleara

Indicatii:

-diagnosticul emboliei pulmonare

-diagnosticul neoplasmului pulmonar

-bilant etiologic in HTA pulmonara cr

-bilant functional preoperator in pneumectomie

Pregatirea bonavului si materialelor:

Psihica: se informeaza pacientul, se ia consimtamintul.Femeile insarcinate nu au voie sa faca aceasta investigatie

Fizica:

-se avertizeaza bolnavul sa nu manince in

Pregatirea preoperatorie si supravegherea postoperatorie in chirurgia toracica

PREGATIREA PREOPERATORIE SI SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE IN CHIRURGIA TORACICA

PERIOADA PREOPERATORIE:

1.Examene specifice:

-radiografia pulmonara, fata si profil

-analiza gazelor sangvine

-probele functionale respiratorii

-scintigrafia pulmonara

-fibroscopia bronsica

-se cauta focare infectioase la distanta(ORL, stomatologice) care sa trateaza

-bilantul metastazelor(daca e neoplasm pulmonar) prin ecografie hepatica, scintigrafie osoasa, markeri tumorali

-EKG

2.Analize de laborator pt bilantul preoperator:

-hemoleucograma

-factorii de coagulare

-gr sangvin si Rh

-ionograma, uree, glicemie,

Toracoscopia

TORACOSCOPIA

Definitie:

-este examenul endoscopic al organelor din cusca toracica

-prin toracoscopie se vizualizeaza spatial pleural, cavitatea toracica, diafragmul, mediastinul, pericardul, coastele, pleura viscerala, plaminul, coloana vertebrala.

-se efectueaza cu un endoscope rigid numit TORACOSCOP prevazut cu un system optic si sursa de lumina.

Materiale necesare:

-manusi sterile, comrese sterile, tampoane, solutii dezinfectante

-med anestezice, sedative, antibiotice, codeine, antalgice

-toracoscop cu toate anexel sterile

-trusa de microchirurgie

-sursa de oxygen

Etape de executie:

Pregatirea materialelor

Pregatirea bolnavului:

-Psihica: se informeaza si se ia

Drenajul pleural

DRENAJUL PLEURAL

Definitie:

-este un procedeu chirurgical terapeutic, important si indispensabil in chir.toracelui. Este efectuat de medicul chirurg, prin toracostomie.

Toracostomia reprezinta interv chirugicala la nivelul peretelui custii toracice prin care se introduc tuburi de dren, cu scopul de evacuare a colectiilor aeriene, lichidiene, purulente sau mixte

Materiale necesare:

-trusa de inetrventie chirurgicala(bisturiu, lama de bisturiu, foarfec, 2 pense Kocher, fir pentru sutura la piele, ace)

-trocar cu mandren sau trocar toracic

-dren plural cu sectiunea”dreapta” perpendicular pe lungimea tubului, cu orificii laterale pe ambele fete, cu dimensiuni mai mici decat diametrul tubului.

-casoleta cu tampoane si comprese sterile, cimpuri sterile.

-seringi si ace sterile

-xilina 2%

-solutie antiseptica-betadine

-sursa de aspiratie-pompa de vid actionata prin

Interventiile asistentei medicale in clinica de chirurgie toracica

Interventiile asistentei medicale in clinica de chirurgie toracica:

Delegate:

-dezobstruarea cailor respiratorii

-pregatirea materialelor si bolnavilor pentru investigatii specifice(drenaj pleural, toracoscopie)

-pregatirea preoperatorie

-ingrijirea postoperatorie a bolnavilor

-recolatarea analizelor de laborator

-adm medicatiei, oxigenoterapie

-prevenirea complicatiilor prin mobilizare, tapotaj, masaj

-monitorizarea functiilor vitale

-supravegherea drenurilor si pansamentului

Autonome:

-ingrijiri igienice, asigurarea confortului si pozitiei bolnavului, masaj, ajutarea bolnavului

-adm de oxygen in caz de dispnee

-educatia sanitara a bonavilor

Identificarea problemelor de dependenta

NURSING IN CHIRURGIE TORACICA

Culegerea datelor:

-de la bolnav cind starea lui permite

-familie

-documente medicale

Este necesara cunoasterea unor afectiuni pulmonare in antecedente, daca este dispensarizat pt. TBC, daca este fumator si cite tigari pe zi.

Identificarea problemelor de dependenta:

1.Hemoptizia: hemoragie la nivelul cailor respiratorii si plaminului. Se intilneste in toate afectiunile traheo-bronhopulmonare ac sau cr, dar si in unele cardiopatii valvulare, boli de singe.

Poate da:

-soc hemoragic

-insuficienta respiratorie

-inundatie traheo-bronsica cu

Ingrijirea pacientului cu diabet zaharat

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT

• Definiţie

Sindrom metabolic, cu evoluţie cronică, caracterizat prin modificări la nivelul metabolismului glucidic, lipidic, şi protidic, apărut prin deficit parţial sau absolut de insulină.Etimologie

• “Diabeiu” (greaca veche) = “a se scurge ca printrun sifon” (aluzie la poliuria marcată a acestor

pacienţi)

Clasificare:

DIABET ZAHARAT tip I.

• insulinodependent;

• deficit absolut

de insulină;

• întălnit mai des sub 30 de ani;

• 90-95% din cauză autoimună;

• cca. 5% este idiopatic Clasificare:

DIABET ZAHARAT. tip II.

• non insulinodependent;

• cauzat de insulino-deficienţă sau

rezistenţă periferică la insulină ;

• în 80% din cazuri apare

Mielomul multiplu

MIELOMUL MULTIPLU

DEF.Limfom malign produs prin proliferare de plasmocite patologice(limfocite B ) , preferential la nivelul maduvei osoase.

Etiologie

- Necunoscuta

- Factori favorizanti: iradierea, expunerea la azbest, benzen, toxice industriale si din agricultura, virusuri

- Predispozie genetica

Tablou clinic – boala are 3 stadii

- dureri osoase persistente , in special la nivelul coloanei lombare

- tumefactii osoase si fracturi spontane pe vertebrele toracice, lombare si pe coaste

- dureri nevralgice , nevrite , paralizii

- febra, scadere ponderala , transpiratii nocturne , astenie , etc.

Date de laborator

- anemie cu GR aglutinate in” fisicuri “

- leucocitopenie, trombocitopenie

- VSH foarte

Boala Hodgkin

BOALA HODGKIN

DEF. Limfom malign caracterizat histologic prin celule gigante Sternberg –Reed si clinic printr-o poliadenopatie febrila.

Etiologie

- Necunoscuta

- Exista o susceptibilitate genetica

- La 20-80% din bolnavi s-a depistat virusul Epstein –Barr

- Se presupune si existenta factorului profesional :praful de lemn de tamplarie , unele substante chimice

Tablou clinic

- boala apare mai frecvent la 2 grupe de varsta , intre 15-20 ani si intre 40-50 ani si exista 4 stadii de boala

- debuteaza cu o adenopatie laterocervicala stanga , nedureroasa care are tendinta la generalizare , asimetric ,spre axila, mediastin si subdiafragmatic

- semne generale de insotire: febra inexplicabila, scadere ponderala peste 10% in 6 luni, transpiratii nocturne , prurit

- evolutie in pusee, cu prinderea de noi statii ganglionare sau

Limfoame maligne

LIMFOAME MALIGNE

DEF.Sunt tulburari proliferative autoperpetuate ale sistemului limforeticular , manifestate sub forma de tumori solide +/ - descarcari leucemice in sangele periferic .

Hemofilia B (Boala Christmas)

HEMOFILIA B(BOALA CHRISTMAS)

- Are o incidenta de 1/100000 de nou-nascuti de sex masculin.Factorul IX este sintetizat de ficat,dependent de vitamina K.

- Diagnostic-cand nivelul factorului IX scade <1%

- Aspect clinic-la fel ca la hemofilia A

- Tratament

- -plasma proaspata i.v. cu factor IX

- -preoperator -se adauga doze mici de heparina pentru a reduce hipercoagulabilitatea

- Complicatiile tratamentului

- Hepatita

- SIDA

- Tromboze

Hemofilia A (Deficienta factorului VIII)

HEMOFILIA A(DEFICIENTA FACTORULUI VIII)

Este un sdr.hemoragipar sever care apare la copii de sex masculin si este dependent de transmiterea unei gene anormale legata de cromozomul X.

Patogeneza

- Boala afecteaza aproape numai sexul masculin(XY) deoarece cromozomul normal X la femeile heterozigote este capabil sa asigure o productie suficienta de factor VIII.

- Incidenta la barbati este de 1/10000.Astfel,fetele care rezulta din cuplul:tata cu hemofilie A si mama sanatoasa vor fi obligatoriu purtatoare de gena anormala,deoarece ele mostenesc un cromozom X anormal;pe de alta parte ,baietii sunt intotdeauna sanatosi,deoarece la a 2-a generatie ,mostenesc de la tatal bolnav,cromozomul Y;femeia din generatia a 2-a,purtatoare de tara hemofilica va transmite defectul genetic la jumatate din baieti si la jumatate din fete ,care vor fi purtatoare

- Factorul VIII este o proteina care se gaseste in plasma ,numai pe suprafata factorului von Willebrand care are rol de “carrier”(purtator in circulatie);factorul VIII este sintetizat de ficat si are

Hemofilia

HEMOFILIA

Sdr.hemoragipare sunt de 2 tipuri:

- Datorate unor anomalii congenitale ale factorilor coagularii(VIII,IX)

- Datorate unor defecte dobandite ale anumitor factori(protrombina,factorul VII,IX,X)

Leucemia granulocitara cronica (LGC)

LEUCEMIA GRANULOCITARA CRONICA(LGC)

- Este caracterizata printr-o productie crescuta a granulocitelor si prin prezenta in 95% din cazuri a unei anomalii a cromozomului Philadelphia.

- Aspecte clinice

- -40% din cazuri sunt asimptomatice

- -la restul :

- Anorexie,subfebrilitate,pierdere ponderala,transpiratii nocturne

- Astenie,depresie,dispnee,palpitatii

- Splenomegalie,sangerari spontane(datorate modificarilor trombocitelor)

- La ex.fizic-matitate splenica ,splenomegalie dureroasa;la percutia sternului apare durerea(“tipatul sternului”),echimoze la locul de minima presiune(brate,coapse)

- Investigatii

- A.In sangele periferic:

- Anemie,leucocitoza intre 50000-400000/mm 3,trombocite normale sau scazute

- In formula leucocitara:predomina neutrofilele,metamielocitele si

Leucemia limfatica cronica (LLC)

LEUCEMIA LIMFATICA CRONICA(LLC)

Este forma cea mai comuna a tuturor leucemiilor.Incidenta este de 2-3 cazuri/100000 indivizi/an,raportul masculin/feminin fiind de 2/1.

In LLC exista o acumulare progresiva de limfocite incompetente imunologic,cu o durata lunga de viata.In 98% din cazuri,clona maligna provine din limfocitul B,iar in rest din limfocitul T.

Aspecte clinice

-initial este asimptomatica(luni sau cativa ani)

-la debut:

- Astenie fizica si psihica,Ap superficiala

- Hepatomegalie,splenomegalie

- Deficienta imunitara predispune la pneumonii,meningite bacteriene,micoze,TBC,infectii virale(zona zoster,herpes)

- Investigatii

- A.In sangele periferic-limfocitoza=3500-300000/mm 3,pe frotiu=limfocite mici,imature,cu numeroase

Leucemia acuta mieloblastica

LEUCEMIA ACUTA MIELOBLASTICA

Este o boala produsa prin transformarea maligna a celulei stem pluripotente hematopoietice.Varsta medie de aparitie este de 55 ani.

Etiologie

- Iradierea

- Agentii chimici:expunerea profesionala la benzen(in industria incaltamintei),medicatie alchilanta(Clorambucil,Melphalan),fenilbutazona,Cloramfenicol,pesticide

- Virusuri:retrovirusuri,HLTV(virusul leucemiei umane)

- Aspect clinic

- Debut clinic agresiv la 50% din cazuri cu:

- Epistaxis,bule hemoragice in cavitatea bucala

- Petesii numeroase pe tegumente

- La 5 % din cazuri:tahipnee,stupoare,coma,deces prin accident neurologic

- Hipertrofie gingivala dureroasa

- Noduli subcutani de culoare violaceu-inchis,pe

Leucemia acuta limfoblastica (LAL)

LEUCEMIA ACUTA LIMFOBLASTICA(LAL)

Este o proliferare clonala a precursorilor limfocitari;se recunoaste dupa criterii genetice si imunologice.

Etiopatogenie

Anomaliile genetice conduc la:

- Proliferare crescuta celulara

- Diminuarea diferentierii celulare

- Apoptoza(moarte celulara programata)

-acestea determina o excesiva infiltrare si acumulare de limfoblasti in multiple organe,rezultand o insuficienta a hematopoezei normale si organomegalie

Apare cel mai des sub varsta de 10 ani.

Aspect clinic

- Paloare medie sau accentuata,astenie

- Petesii,echimoze,epistaxis sever sau HDS pana la soc hemoragic

- Ap superficiale si profunde

- Splenomegalie in 2/3 din cazuri

- Durere osoasa spontana sau la

Anemia hemolitica cu autoanticorpi la cald

Etiologie

- In 2/3 din cazuri-idiopatica

- Apare in cadrul unor boli ca:LLC,LES,mielom multiplu,limfoame

- Frecventa intre 30-60 ani,in special la femei

Tablou clinic

-anemie severa

-alti pacienti sunt asimptomatici

-icter moderat

-splenomegalie

Ex.de laborator

-anemie,sferocite pe frotiu

-reticulocite crescute

-leucocitoza cu neutrofilie

-test Coombs direct-se pot determina Ig G si complementul pe suprafata hematiei

Tratament

-corticosteroizi

-splenectomie

-terapie imunosupresiva(imuran,ciclofosfamida)

Anemii hemolitice dobandite

Distrugerea hematiilor se realizeaza prin 2 mecanisme:imunologic si non-imunologic.

Anemia hemolitica imuna-rezulta din distrugerea prematura a hematiilor ,cauzata de prezenta anticorpilor si/sau complementului pe suprafata hematiei.

Anemii autoimmune-au 2 categorii de autoanticorpi:

- Autoanticorpi la cald-reactioneaza cu hematiile la temperatura de 37 grade si nu produc aglutinarea acestora

- Autoanticorpi la rece-reactioneaza cu hematiile la temperaturi mai mici de 32 grade si induc aglutinarea acestora

Sferocitoza ereditara

Anemii hemolitice congenitale

Sferocitoza ereditara

Este tipul cel mai comun al anemiilor hemolitice congenitale datorate unui defect de membrana(membrana hematiei are un strat dublu atasat la citoscheletul cellular iar acesta este compus din 4 proteine specifice:spectrina,actina,proteina 4.1 si ankirina).

La multi bolnavi ,exista o reducere a continutului in spectrina si un defect in interactiunea dintre spectrina si proteina 4.1.Astfel hematiile dobandesc aspectul de microsferocite care vor avea o suprafata de membrana mult mai mica raportata la volumul normal de Hb.

Incidenta

-2-3 cazuri /10000 sanatosi

-se poate manifesta la orice varsta,mai des aparand intre

Anemii hemolitice

Def.Un grup de afectiuni congenitale sau dobandite care au drept caracteristica ,scurtarea duratei de viata a hematiilor.

Clasificare

-dupa locul de producere al hemolizei:

a)intravasculare

b)extravasculare

-dupa data aparitiei

a)congenitale

b)dobandite

Anemia prin deficit de acid folic

ANEMIA PRIN DEFICIT DE ACID FOLIC

Folatii se gasesc in produsele vegetale si animale iar absorbtia lor are loc la nivelul duodenului si jejunului.

Cauzele deficientei de folati

- Dieta inadecvata

- Malabsorbtie-boala celiaca,rezectii jejunale

- Necesitati crescute:sarcina,prematuri,anemii hemolitice cronice,diverse afectiuni maligne

Diagnostic

- Tabloul hematologic-macrocitoza cu sau fara anemie,hipersegmentarea granulocitelor neutrofile,hematopoieza megaloblastica

- Masurarea nivelului folatilor eritrocitari

- Diagnosticul este confirmat prin raspunsul favorabil la tratamentul cu acid folic

Tratament

-administrare de acid folic, 5 mg,zilnic,pe cale orala-cel putin 3 luni

Anemia pernicioasa Biermer

ANEMIA PERNICIOASA BIERMER

Este caracterizata printr-o absorbtie deficitara a vit. B 12,datorita secretiei inadecvate de factor intrinsec,secundara unei gastrite atrofice sau unei atrofii gastrice.

Aspecte clinice

-este mai frecventa la populatia din nordul Europei,la femeile intre 70-90 ani

-debut insidios cu:

- Simptome de anemie-tegumente palide,cu usoara tenta subicterica,aspre,uscate;parul si unghiile sunt friabile

- Tulburari gastrointestinale:anorexie,greata,varsaturi,dispepsie,constipatie

- Arsuri ale limbii,limba este rosie,depapilata,neteda,cu un luciu sticlos,dureroasa,uneori ulcerate(glosita Hunter)

- Scadere ponderala

- Manifestari neurologice:parestezii,slabiciune musculara la membrele inferioare,dificultate in mers,ataxie,impotenta sexuala,incontinenta urinara si de

Anemii megaloblastice

ANEMII MEGALOBLASTICE

Sunt anemiile caracterizate prin prezenta unor precursori anormali ai eritrocitelor,numiti megaloblasti(cellule mai mari decat normalul,cu cromatina nucleara fin dispersata).

Clasificare

- Anemii prin deficit de vitamina B 12

- Anemii prin deficit de acid folic

Cauzele deficitului de vitamina B 12

- Aport insufficient-vegetarianismul

- Secretie inadecvata de factor intrinsec:

- Anemia pernicioasa Biermer

- Gastrectomie partiala sau totala

- Deficienta congenitala de factor intrinsec

- Consum crescut de vitamina B 12 :

- Flora intestinala anormala,diverticuli jejunali multipli

- Stricturi intestinale

- Malabsorbtie:

- Boala Crohn,rezectii ileale

- Malabsorbtie congenitala selectiva a vitaminei B12

Vit. B12 nu este prezenta in plante,omul asigurandu-si necesarul din

Anemii hipocrome - Anemia feripriva

Anemii hipocrome

Def.Anemiile associate cu o concentratie eritrocitara medie in hemoglobina(CHEM) scazuta =hipocrome.Cand VEM(volumul eritrocitar mediu) este redus anemia este considerata microcitara.

ANEMIA FERIPRIVA

Apare datorita unei unei deficiente de fier printr-o balanta negativa a acestuia.

Cauzele deficientei de Fe

- Depozite de Fe reduse la nastere(prematuritate,sarcini sepetate)

- Alimentatie inadecvata

- Nevoi crescute de Fe(sarcina,lactatie)

- Malabsorbtie(aclorhidie,gastrectomie)

- Hemoragii cr.uterine,gastrointestinale,renale

- Hemoliza intravasculara cr.cu hemoglobinurie

Distributia Fe in org.

Compusii esentiali care contin Fe sunt larg raspanditi in plasma si in toate celulele.Fe este intotdeauna inglobat in gruparea hem a unor hemoproteine(Hb,mioglobiona,citocromi) sau

Pancreatita cronica

P.C. este un proces inflamator continuu caracterizat clinic prin durere si pierdere ireversibila a
functiei exocrine si endocrine pancreatice. Cauzele cele mai frecvente sunt consumul cronic de
alcool si malnutritia.3
Simptomatologia
-durerea este simptomul principal al P.C., are caracter recurent, intensitate variabila si
afecteaza calitatea vietii; este localizata in hipocondrul stang, mezogastru, cu iradiere in bara dar si
in spate; este accentuata de consumul de alcool si ameliorata de pozitia antalgica pancreatica
(aplecat in fata)
- icterul poate aparea in cursul P.C.
- alte simptome: anorexie, greturi, varsaturi, scadere ponderala
- steatoreea apare in insuficienta pancreatica (peste 90% din pancreas este afectat)
Investigatii paraclinice
a) imagistice
- radiografia pe gol indica

Semne si simptome functionale si generale in hematologie

1.Simptome neuropsihice-secundare sdr. anemic:

- cefalee,vertij,astenie,irascibilitate,ataxie(in a.Biermer)

- somnolenta,tulburari de vedere(ca prin „ceata”)

- parestezii,senzatie de frig si de greutate in mb.inferioare

2.Simptome digestive

- anorexie,greata,varsaturi

- dureri abd.(uneori severe),disfagie

- tulburari de tranzit(in a.Biermer si feripriva)

3.Simptome cardiovasculare

- dispnee,palpitatii

- dureri precordiale de tip anginos(in anemii)

4.Sdr. hemoragic

- hemoragii tegumentare(petesii,echimoze)

- hemoragii la nivelul mucoaselor(gingivoragii,epistaxis,melena)-in purpura vasculara si trombopenica

- hematoame cu diverse localizari(in hemofilie)

5.Dureri osoase si

Pancreatita acuta

PANCREATITA ACUTA
Pancreatita acuta (PA) este o inflamatie acuta a pancreasului caracterizata clinic prin tablou
dureros abdominal acut asociat cu manifestari digestive si sistemice, iar biologic prin cresterea
enzimelor pancreatice in sange si urina.
Etiopatogeneza
Cauzele cele mai frecvente ale PA sunt:
- structurale: litiaza biliara, spasm sau strictura Oddi, trauma (CPRE)
- toxice: etanol, droguri
- infectioase – virusi (Coxakie, urlian), bacterii, paraziti
- metabolice: hiperlipemie, hipercalcemie
- vasculite: ateroscleroza, vasculite autoimune
Dintre acestea pe primele doua locuri raman alcoolul la barbati si

Ciroza hepatica

CIROZA HEPATICA
Ciroza hepatica (C.H.) este o suferinta cronica a ficatului, consecinta ireversibila a bolilor
hepatice cronice de diferite etiologii, caracterizata histologic prin fibroza intinsa si regenerare
nodulara cu pierderea arhitectonicii normale hepatice, cu evolutie progresiva.
Cauzele cirozei hepatice
* alcool (25% din cazuri)
* hepatita cronica B si C
* litiaza biliara
* boli hepatice autoimune
* hemocromatoza
* colestaza biliara
* medicamente
* cauza necunoscuta (30% din cazuri !!)
Etiopatogeneza
1.Etilismul. Exista numeroase argumente epidemiologice in

Hepatita cronica

HEPATITA CRONICA
Termenul de “hepatita cronica” include un spectru larg de modificari patologice cu etiologie,
patogeneza, aspecte clinice si evolutie variate. In sensul cel mai larg, H.C. poate fi definita ca o
afectiune inflamatorie a ficatului initiata de factori diversi (virali, medicamentosi), cu manifestari
clinice variate si alterarea testelor biochimice hepatice si care dureaza de cel putin un an.
Etiopatogeneza
1.Hepatita virala – aproximativ ¾ dintre bolnavii cu H.C. au in antecedente un episod de
hepatita virala acuta, aceasta afectiune reprezentand cel mai important factor etiologic al H.C.
Tipurile de hepatita virala sunt:
-hepatita virala A – transmitere fecal-orala, prin alimente si apa contaminate; incubatia
dureaza 2-6 saptamani; poate fi asimptomatica (mai ales in copilarie); nu cronicizeaza
- hepatita virala B – transmiterea se face prin

Patologia veziculei si cailor biliare

PATOLOGIA VEZICULEI SI CAILOR BILIARE

Principalele manifestari clinice ale colecistopatiilor sunt sindromul dispeptic biliar si colica
biliara.

PARTICULARITATILE ANAMNEZEI

Varsta – incidenta colecistopatiilor creste cu varsta.
Sexul – afectiunile cailor biliare sunt mai frecvente la femei decat la barbati (raport 5/1);
contextul pubertate –menstruatie –sarcina –menopauza, influenteaza direct aparitia manifestarilor
biliare, datorita estrogenilor.
Antecedente personale – hepatita virala si febra tifoida sunt frecvent semnalate in
antecedentele bolnavilor cu colecistopatii; hemoglobinopatiile (prin hemoliza), obezitatea, litiaza
colesterolica, diabetul zaharat si mixedemul pot fi la originea litiazei pigmentare.
Antecedentele heredocolaterale – existenta unor familii de litiazici, pledeaza pentru faptul ca
factorii ereditari pot fi incriminati in suferintele biliare.
Conditii de viata si de munca – stresul psihic poate fi la originea unei suferinte biliare
(dischinezii). Obiceiurile alimentare (abuzuri alimentare, consumul exagerat de grasimi , maioneze)
reprezinta un factor predispozant al afectiunilor biliare.
Istoricul bolii – debutul poate fi :

Colonul iritabil

COLONUL IRITABIL
Definitie: sindrom clinic caracterizat prin asocierea durerii abdominale si a tulburarilor de
tranzit intestinal in absenta oricarei leziuni organice.
Simptomatologie: Tabloul clinic este cel care defineste afectiunea - persistenta cel putin
timp de trei luni , continuu sau recurent, a durerii abdominale, localizata predominant in fosa iliaca
stanga, care se amelioreaza la defecatie, asociata cu anomalii de frecventa si forma a scaunului
(constipatie alternand cu diaree, defecatii frecvente in cantitate mica).
Simptome digestive asociate: halitoza, gust neplacut, gura uscata, limba incarcata, varsaturi,
pirozis, aerofagie, ruminatie, satietate precoce, flatulenta, borborisme, tenesme.
Simptome extradigestive asociate: dismenoree, polakiurie, nicturie, dureri lombare, migrena,
prurit, astenie.
Clinic:
-abdomen meteorizat
-sensibilitate abdominala difuza spontan si la palpare pe cadrul colic sau pe o portiune a
acestuia.
Examenele paraclinice efectuate la un pacient cu simptome tipice sunt:

Rectocolita ulcero - hemoragica

RECTOCOLITA ULCERO – HEMORAGICA
Definitie. Rectocolita ulcero-hemoragica (RCUH) este o boala inflamatorie nespecifica ce
afecteaza intr-o maniera continua distante variabile din mucoasa colonului (de regula nu tot peretele
ca in boala Crohn), incepand obisnuit de la nivelul rectului (aproape intotdeauna afectat).
Femeile sunt mai frecvent afectate decat barbatii, iar varsta debutului este de 20-40 ani.
Simptomatologia variaza in functie de extensia si severitatea afectarii colonului. Cei care
prezinta doar afectarea rectului au ca simptome rectoragia, tenesme rectale si uneori constipatie.
Pacientii cu afectare mai extinsa, in perioadele de acutizare prezinta:
- diaree (pana la 20 de scaune pe zi), cu aspectul de sange amestecat cu mucus si puroi
-anorexie,
-dureri abdominale de intensitate mica sau absente2
-abdomen destins sensibil la palpare pe cadrul colic (in special pe flancul stang)
-anemia (asociata diareei) orienteaza diagnosticul spre RCUH
In formele severe, apar in plus:

Pages

OSCILOMETRIA