Infectii streptococice - Scarlatina.

Infectii streptococice -Scarlatina

Definitie: Scarlatina este o boala acuta infectioasa transmisibila, endemo-epidemica, data de streptococul beta hemolitic de grup A, caracterizata clinic prin:

-febra

-angina 

-exantem

Epidemiologie: Scarlatina evolueaza mai ales la copii sporadic sau sub forma de mici epidemii in colectivitati, mai ales in sezonol rece.

Sursa de infectie este reprezentata de om.

Transmiterea se face pe cale aerogena, de la un bolnav cu faringita streptococica si de la un purtator sanatos de streptococ.

Patogenie: Streptococul se fixeaza pe celulele epiteliale faringiene, prolifereaza si secreta toxina care va difuza in organism, producand eruptia. Sunt implicate trei mecanisme: toxic, septic si alergic.

Mecanismul toxic in care este implicate toxina eritrogena a streptococuclui care determina febra, enantemul, exantemul, fenomenele cardiovasculare, digestive (greturi, varsaturi) si nervoase (cefalee, agitatie).

Mecanismul septic apare simultan sau la cateva zile de la mecanismul toxic datorita patrunderii streptococului in tesuturile vecine focarului primar (apar otite, sinuzite).

Mecanismul imun-alergic apare la 16-21 zile de boala, cand apar aticorpii fata de diferitele antigene streptococice, titrul anticorpilor antieritrotoxici creste progresiv, atingand titrul protector maxim in a patra-cincea saptamana.

Anticorpii antieritrotoxici asigura imunitatea specifica antiscarlatinoasa. Apar si alti anticorpi (antistreptolizinele O ), (ASLO) – utilizati in diagnostic ca reactia anticorp-antigen, care determina fenomene de tipul reumatism articular acut.

Manifestari clinice:

Incubatia  este de 3-6 zile.

Debutul este brusc cu febra (38-39 grade C), frisoane, dureri faringiene si abdominale, varsaturi, cefalee. Faringele este hiperemic, amigdalele sunt hipertrofice, intens hiperemice sau cu depozite pultacee. Limba este saburala (acoperita cu un deposit albicios)  si exista adenopatie satelita.

Perioada de stare se instaleaza in urmatoarele 48 de ore printr-un exantem si enantem bucal.

Exantemul debuteaza pe torace si radacina membrelor, generalizandu-se in urmatoarele 1-2 zile, dar respectand fata, palmele si plantele. Eruptia este micropapuloasa, aspra pe fondul unui rash mai intens la plicele de flexie, unde apare ca dungi violacee. Faciesul bolnavul pare “palmuit” (masca “Filatov”) cu paliditate perioronazala si obraji congestivi. Exantemul dispare la digitopresiune, fiind usor pruriginos. Tegumentele sunt calde, uscate, rugoase.

Enantemul este reprezentat de o angina eritematoasa “ in flacare” sau pultacee, cu adenopatie submandibulara. Uneori angina este ulceronecrotita (angina Henoch). Limba, initial saburala, incepe sa se exfolieze de  la varf spre baza, pentru a fi complet rosie in a 6-a zi de boala. Papilele lingual proemina –limba “zmeurie”. Se mentine febra, cefaleea, durerile abdominal.

Perioada de descuamatie incepe dupa 7-10 zile de boala. Rash-ul dispare, apare descuamatia. Netratata, scarlatina duce la descuamare in lambouri, mai ales la degete, palme. Limba se reface dar are aspect “lacuit”.

Forme clinice:

-Forma benigna

-Forma medie

-Forma grava: toxica, septic, toxico-septica.

Complicatiile :

Sunt de trei feluri:

-Imediate septice, in a 5-a saptamana sunt de vecinatate - adenite, rinite, otite, mastoidite, sinuzite, si la distant – meningite, septicemii;

-Toxice, in prima saptamana ( nefrita in focar, miocardita, reumatism precoce), hepatice si nervoase;

-Tardive: imunologice, corespuzand complicatiilor poststreptococice (RAA).

-La distanta – bronhopneumonie, pleurezie, peritonita, nefrita.

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe date:

-clinice;

-epidemiologice;

-paraclinice (leucocitoza cu neutrofilie si cu eozinofilie), prezenta streptococului beta hemolitic in exsudatul faringian, cresterea tardiva si inconstant a titului ASLO.

Diagnosticul diferential:  dificil in forme benigna, se face cu alergodermiile, rubeola, infectiile cu enterovirusuri, eruptia mononucleozica, exanteme stafilococice.

Prognosticul este favorabil si complicatiile sunt rare la cei tratati.

Bolnavul cu scarlatina se izoleaza obligatoriu in spital (boala cu declarare obligatorie).

Tratamentul

-etiologic urmareste asigurarea unei penicilinemii prin administratia de penicilina G in doza intre 800.000-3.000.000 U.I/zi, in functie de varsta, timp de 6 zile. Tratamentul se incheie cu o doza de benzatinpenicilina (Moldamin) de 600.000 U.I. (copil) sau 1.200.000 U.I. (adult) doza repetata in a 14-a si a 21-a zi de boala. Bolnavii alergici la penicilina se vor trata cu eritromicina in doza de 30-50 mg/kgc/zit imp de 10 zile.

Tratamentul simptomatic: antitermice, gargara cu musetel.

Tratament igieno-dietic: repaos la pat 7 zile, regim lactohidrozaharat in perioada febrile.

Profilaxia este aceeasi ca pentru orice infectie streptococica.